Abell ai dreptate, pocainta este cu adevarat un proces, ea nu este o declaratie publica, sau un titlu; pocainta trebuie facuta in fiecare zi, tot timpul suntem predispusi la pacat, nu putem vorbi despre faptul de a fi mantuit atata timp cat inca suntem in lume, mantuirea ne-o va da Domnul acolo in ceruri, aici pe pamant, nadajduim la mantuire, prin pocainta!
Dar de ce pocainta? Oare de teama unei pedepse viitoare? oare de teama unui Dumnezeu crud si razbunator? nu, precum spunea un parinte, pocainta se face din dragoste pentru Dumnezeu, Hristos s-a jertfit din dragoste pentru noi, si noi trebuie sa-i respundem jertfei Lui cu dragostea noastra, daca facem pocainta din obligatie; atunci n-are valoare, ne pocaim nu atat pentru a scapa de un chin vesnic ci mai mult pentru a ne bucura pururea de slava lui Dumnezeu, si de prezenta lui Dumnezeu, si scopul nostru este acela de a ne indumnezeii, de a rezidi chipul cel dintai dat noua de Dumnezeu, Hristos a coborat pe pamant ca omul sa poata urca la cer! asfel sa vedem pocainta, ca raspuns al nostru fata de dragostea lui Dumnezeu. Amin, Domnul sa fie laudat!
|