Citat:
În prealabil postat de antoradoi
Nu-i deloc morbid sa te "plimbi" printr-un cimitir.Numai ca trebuie sa avem grija sa nu cadem in vreo extrema.Eu merg foarte des in cimitir.Nu la cei dragi pe care i-am pierdut.Pe acolo n-am mai trecut inca din 2003.Merg foarte des la Cernica la Manastire,unde este si un cimitir.Acolo ,printre altii sint la loc de odihna Pe Galeriu (pt care eu nu pot spune ca as avea mare evlavie,dar trec si-i aprind o luminare,pt ca a fost un intelept al lui dumnezeu ,de la care ne-au ramas ,multe CUVINTE de FOLOS).
|
Cred ca faci o confuzie, la Cernica este inmormnatat parintele Staniloae. Din cate stiu, parintele Galeriu este inmormantat in curtea bisericii "Sfantul Silvestru".
Sa mergi prin cimitir pare ciudat pentru omul din ziua de astazi. Cred ca e ultimul loc, in care si-ar dori sa faca o plimbare. Bine, nu vorbesc de teribilism, caci atunci poate deveni primul loc de vizita.
Parintele Cleopa spunea ca Parintii din vechime aveau intotdeauna in chiliile lor un sicriu, o cruce si un cap de mort ca sa le aduca aminte ziua si noaptea de ceasul mortii si sa aiba lacrimi la sfanta rugaciune. Iar cand erau tulburati sau impietriti la inima si nu se puteau ruga, se duceau la cimitire si asa dobandeau iarasi lacrimi, umilinta si ravna de rugaciune.
Marturisesc ca nu am ajuns la aceasta stare - sa ies din cimitir plangandu-mi pacatele. Daca ies plangand, plansul e dat de faptul ca nu-i mai am fizic pe cei dragi langa mine.