[mariamargareta]

[SIZE=4][COLOR=blue]Vai celui ce calcă în picioare cuvântul Meu cel ziditor de om[/COLOR] (v. Nota *5) [COLOR=blue]şi rodul Meu [/COLOR](v. Nota *2)[COLOR=blue], pentru care trudesc! Eu voi păstori cu milă şi cu putere prin cuvântul Meu şi-Mi voi întări pe piatră poporul, şi cuvântul vieţii va merge cu putere să facă dintre oameni fii ai lui Dumnezeu peste tot, că mare este cuvântul Meu şi înţelepciunea lui, iar fărădelegea care dă să-Mi păteze drumul Meu de la Tatăl la om, va fi vădită şi va fi ruşinată cu tot cel ce o lucrează pe ea. Amin. [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]Iar tu, poporul Meu [/COLOR](v. Nota *2)[COLOR=blue], te vei face mărturisitor, tată, aşa cum Eu voiesc să fii, şi-Mi vei mărturisi lucrarea Mea, şi vom sta faţă în faţă cu cei ce hulesc [/COLOR](v. Nota *4)[COLOR=blue], căci mărturia Mea de peste tine este duhul proorociei[/COLOR] (Notă *12: “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” contestă legitimitatea B.O.R., pe motiv că, pe lângă cele 7 taine ale Bisericii, ea nu are inclusă şi [COLOR=blue]taina proorociei[/COLOR] despre care pretinde că se mai regăseşte acum pe pământ numai şi numai la liderii absoluţi de la Pucioasa; în consecinţă, el consideră că orice biserică fără [COLOR=blue]taina proorociei[/COLOR] nu este o biserică întreagă. Pe de altă parte, la Pucioasa a fost desfiinţată una din tainele Bisericii, şi anume Taina Căsătoriei. Alte taine, cum sunt Taina Preoţiei şi Taina Spovedaniei, deşi recunoscute, sunt grav desfigurate în temeiul lor canonic şi practic. În plus, Taina Botezului, Taina Mirungerii şi Taina Preoţiei pur şi simplu nu se mai pot aplica, deoarece pucioşii s-au privat de bunăvoie de păstorirea chiriarhului locului, care ar fi fost îndrituit să le administreze direct sau indirect – prin chivernisirea Sfântului şi Marelui Mir – aceste taine. În prezent, ei renunţând la orice ascultare canonică, pucioşii nu mai au nici Sfântul şi Marele Mir, care este necesar în săvârşirea Tainei Mirungerii şi la sfinţirea nenumăratelor paraclise, care au fost improvizate de ei pe post de “biserici”, prin podurile caselor. De asemenea, “taina preoţiei” se aplică la Pucioasa fără hirotonie, adică fără punerea mâinilor arhiereului. Se ştie că ei nu mai au arhiereu din anul 1993, deoarece cel pe care l-au avut provizoriu – arhiereul Irineu – s-a dezis de ei în mod public şi i-a părăsit apoi definitiv, şi de aceea ei pretind că apelează în aceste cazuri la “[COLOR=blue]asistenţa nevăzută şi mai presus de fire a Duhului Sfânt[/COLOR]”. Deoarece Taina Sfântului Maslu nu se poate face decât cu cel puţin doi preoţi canonici, iar la Pucioasa sunt numai “preoţi” necanonici, rezultă că nici această taină nu este validă la Pucioasa. Din acelaşi motiv, nici Taina Împărtăşaniei nu se face prin preoţie validă. În consecinţă, la Pucioasa nu mai este nici măcar o singură Taină validă din cele 7 taine ale Bisericii! Au în schimb taina proorociei, inventată de ei ca să le dea credit tuturor “textelor” lor despre care pretind că sunt căzute din cer.[/SIZE]
[SIZE=4]Liderii de la Pucioasa ignoră că lista darurilor Duhului Sfânt nu începe cu proorocia, ci cu apostolia (v. [COLOR=#993300]I Cor.12,28[/COLOR]). În logica lucrurilor, dacă bisericii oficiale (B.O.R.) îi lipseşte proorocia, apoi “bisericii de la Pucioasa” îi lipseşte şi ei ceva, şi anume apostolia; deci într-o astfel de logică, şi ea este la fel de nelegitimă ca şi B.O.R. Ce uită liderii pucioşi este că tot Biblia spune că şi proorociile vor înceta… sau poate că mai e până atunci, cine poate şti? Şi că până la urmă va rămâne numai dragostea. Ei bine, la capitolul ăsta, în toate bisericile se stă cam prost, dar nici cea de la Pucioasa nu face excepţie. Ba, din contra!)[COLOR=blue], după cum este scris, şi iată, te povăţuiesc mereu, te împrospătez mereu, te curăţ mereu, tată, căci tu eşti nou-născut între fiii oamenilor ca să umbli cu Mine pe pământ prin naşterea din nou şi prin botezul cu Duhul Sfânt, pe Care mereu, mereu Îl slobod peste tine [/COLOR](v. Nota *5) [COLOR=blue]ca să-Mi fii mereu, mereu popor nou, cu care Eu, Domnul, să-Mi sfinţesc din loc în loc pământul, tată, şi să vină cerul să locuiască pe pământ şi să îmbrace cu taină şi cu putere lucrătoare toate cele ce sunt cu tine şi pentru tine, toate staulele[/COLOR] (Notă *13: “Staulele de oi şi găini, mieluţi şi puişori, mioare şi puişoare” sunt aşa-zisele “obşti” ale creştinilor de Nou Ierusalim, organizate sub formă de mănăstiri mixte, dar fără conducere locală, adică fără stăreţie. Conducerea lor se face centralizat, de către cei doi lideri de la Pucioasa) [COLOR=blue]în care Eu Îmi am mieluţi şi mieluţe, puişori şi puişoare, care mănâncă din mâna Mea hrană[/COLOR] (Notă *14: Adică mănâncă “[COLOR=blue]Cuvântul lui Dumnezeu[/COLOR]”, coborât “din cer” şi auzit pe pământ. La început, se spune că “Cuvântul” era auzit de 14 creştini pucioşi; dar după ce cei 14 s-au risipit, unii dintre ei căzând în “necredinţă”, el mai este “auzit” doar de către cei doi lideri actuali de la Pucioasa, după cum ei înşişi pretind, în mod obişnuit doar faţă de supuşii lor, ca să-i convingă şi apoi să-i manipuleze cum vor. Uneori însă, din motive aparent mai greu de înţeles, tot ei sunt aceia care, faţă de unii nou-veniţi în vizită, expun aceeaşi teorie falsă a celor “14 aleşi” care, chipurile, încă ar mai primi “[COLOR=blue]Cuvântul venit din cer[/COLOR]”… În realitate, aceşti “14 aleşi” nici nu mai există fizic, în aceste locuri şi în această formaţie. Atunci de ce liderii riscă încă o minciună grosolană, şi se ascund în spatele celor 14 care nu mai sunt?? Poate că o fac din modestie??? Nu, nu din modestie o fac, ci din calcul, pentru a-şi spori credibilitatea. În acest mod, ei urmăresc să mascheze faţă de cei nou-veniţi adevărul pe care acum îl ştie toată lumea: Că ei doi sunt singurii care au mai rămas în fruntea bucatelor, la Pucioasa. Un nou-venit mai uşor acceptă că Dumnezeu vorbeşte unui grup relativ numeros de creştini, deoarece în acest caz posibilitatea unei mistificări este mult diminuată: “primitorii” se controlează unul pe altul, şi e greu de crezut că s-ar găsi 14 curajoşi mistificatori, care să se joace cu toţii “de-a Dumnezeu”. Dimpotrivă, ar fi mai puţin credibilă varianta ca “primitorul” să fie doar unul singur, chiar dacă liderii pucioşi afirmă în particular faţă de adepţii lor că “primitorul”, în persoana Mihaelei, este confirmat de un altul, în persoana lui Nicuşor; întrucât acesta este tocmai cel mai apropiat sfetnic al celui dintâi, nici n-ar fi putut să se manifeste altfel. Deşi teoria “celor 14 aleşi” rămâne cea oficială, liderii pucioşi “le despecetluiesc” , darcu totul altfel, creştinilor din “poporul cel nou”, “taina” despre acest subiect. Ei îi aburesc pe adepţi cu o teorie contrară: “niciodată n-a vorbit Domnul la acei 14 aleşi”, ci dintotdeauna şi de la început “El a vorbit doar celor doi fii unşi”. Iar cei doi erau de fapt numai unul: Mihaela. Iar Nicuşor confirma doar ceea ce auzea şi el de la Mihaela. De altfel, nici Cuvântul nu promovează pe alţii decât pe cei doi, iar “cei 14” sunt pomeniţi o singură dată în Cuvânt, şi doar în treacăt, ca nişte ziditori ai locaşului fizic (biserica cu 33 cornişe şi 12 uşi). Este evident că “se lucrează” în două registre diferite: nou-veniţii sunt “duşi cu preşul” cu povestea cu “cei 14”, menită să aibă pentru ei o mai mare credibilitate, iar celor îmbrobodiţi deja, “credincioşilor pucioşi” adică, li se serveşte versiunea cu “cei doi fii unşi”, ca lor să le crească teama, ascultarea necondiţionată şi respectul faţă de liderii absoluţi, şi să le piară pofta de vreo răzvrătire împotriva lor) [COLOR=blue]pentru creşterea lor, ca să-i am Eu ocrotiţi pe fii sub aripa Mea, sub mantia Mea. Amin. [/COLOR][/SIZE]