[mariamargareta]

Mihaile, nu te grăbi ca fata la măritat. Nu este vorba aici de o poruncă în sensul propriu, aşa cum zici frăţia ta. Este vorba de o binecuvântare, adică o recomandare şi totodată un drept:

[COLOR=darkred]"Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: "Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!" (Fac.1,28)[/COLOR]


Evident că Adam şi Eva nu mai puteau să crească, îndată ce erau maturi. Era vorba aici de sensul figurat, adică de creşterea lor spirituală. În acelaşi timp însă, înmulţirea lor era luată în considerare în sensul propriu, adică nici naşterea de fii nu era trecută cu vederea, chiar dacă ea nu era sugerată decât în mod implicit. Căci doi oameni nu ar fi reuşit să stăpânească pământul, decât dacă s-ar fi înmulţit prin naştere şi apoi şi-ar fi cooptat fiii şi fiicele la acea "stăpânire pământească". În consecinţă, ei au născut pe Cain, pe Abel, apoi pe Set şi pe ceilalţi care le-au urmat.

Aşadar, cine vrea să se înmulţească cu trupul, are voie şi bine face, şi acesta este mesajul. Cine însă se înfrânează, mai bine face, şi mai mare cunună va avea. Cine se crede slab şi vrea să mănânce carne, are voie, dar nu e o crimă dacă unii vor să fie vegetarieni, sau dacă alţii postesc. Toţi au fost chemaţi la libertate; dar cugetul care mustră, cheamă şi la cumpătare după râvna fiecăruia.

După potop, lucrurile au fost spuse de Dumnezeu pe faţă: oamenii este bine să accepte suferinţele naşterii pentru a se înmulţi. Dar, din nou trebuie să subliniem: naşterea de fii nu este o poruncă, ci un drept şi o binecuvântare:

[COLOR=darkred]"Şi a binecuvântat Dumnezeu pe Noe şi pe fiii lui şi le-a zis: "Naşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi! "(Fac.9,1)[/COLOR]

[COLOR=blue][COLOR=black]Interpretarea dumitale cum că[/COLOR] acolo scrie că [COLOR=black]trebuie făcută[/COLOR] [COLOR=#000000][COLOR=blue]umplerea pamantului trupului de harul lui Dumnezeu[/COLOR] este forţată şi chiar caraghioasă, îndată ce acolo se explică imediat că nu este vorba să-ţi stăpâneşti trupul, ci peştii mărilor, păsările cerului şi toate vietăţile:[/COLOR][/COLOR]

[COLOR=darkred]"...şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!" (Fac.1,28)[/COLOR]
Iar mădularele trupului, chiar dacă se mişcă peste tot pământul, nu sunt nici ţipari, nici păsări zburătoare.

[COLOR=black]Chiar recomandarea în sine (umplerea de har), deşi folositoare pentru om, ar fi prematură dacă s-ar rosti acum. Da, e bună umplerea trupului cu harul lui Dumnezeu, dar numai Hristos dă harul Duhului care purcede de la Tatăl. A sili prin porunci pe strămoşii omenirii să se umple singuri de harul lui Dumnezeu înseamnă a-L exclude automat pe Hristos din planul omenirii, ca superfluu. Dar Hristos a venit în trup abia atunci când trebuia să vină, la plinirea vremii, şi a făcut El această umplere cu har a omului care a crezut în El. Căci:[/COLOR]

[COLOR=darkred]"...harul lui Dumnezeu şi darul Lui au prisosit asupra celor mulţi, prin harul unui singur om, Iisus Hristos."(Rom.5,15)[/COLOR]

[COLOR=black]Concluzia este tot în cartea Facerea:[/COLOR]

[COLOR=darkred]"Voi însă naşteţi şi vă înmulţiţi şi vă răspândiţi pe pământ şi-l stăpâniţi! "(Fac.9,7)[/COLOR]

[COLOR=black]Iar monahii nu încalcă nimic din voia lui Dumnezeu, rămânând în feciorie, după cum ţi-am explicat mai sus. Cine citeşte, să înţeleagă.[/COLOR]