Citat:
În prealabil postat de ovidiu-s
E clar că crestinii dintotdeauna folosesc vin si nu suc de struguri sau alte prostii cu care sunt indoctrinate anumite secte.
|
Citat:
În prealabil postat de ovidiu-s
Foarte bine că sustii prostește asa ceva. Dar o astfel de afirmatie trebuie dovedită cu Biblia...
|
Atentie la cuvinte! Cine-i prea slobod la gura, poate pe nesimtite sa ajunga blasfemiator. Hristos la Cina cea de taina a facut o paralela intre sangele Sau si mustul de struguri (nu
alte prostii). Iata dovada:
Citat:
|
În prealabil postat de Matei 26,28.29
Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor. Și vă spun vouă că nu voi mai bea de acum din acest rod al viței până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăția Tatălui Meu.
|
El spune
rodul viței, nu rodul butoiului sau rodul cazanului.
Citat:
În prealabil postat de ovidiu-s
Niciunde în Biblie si in toată istoriografia antică nu mai e consemnat asa ceva!!
|
Ca sa vezi cu ce somitate a istoriografiei antice dialogam eu si nu stiam... Iata doar un mic reper care v-a scapat in studiul exhaustiv al istoriografiei:
Citat:
|
În prealabil postat de The Jewish Encyclopedia1904 vol.V p.165
Dupa evangheliile sinoptice, in ultima zi de joi, Isus a intrat in Ierusalim pentru a sarbatori Pastele in sfanta cetate; astfel painea si vinul din timpul slujbei de impartasire a fost painea fara dospitura si vinul nefermentat al cultului de Seder
|
Si inca o perla ce contrazice cuvantul ortodoxiei:
Citat:
În prealabil postat de ovidiu-s
Iar cina Domnului a fost instituită cu artos - pâine dospită, nu cu azimos pâine nedospită
|
Citat:
|
Painea dospita este chipul vietii inca necuratite prin sfantul botez si neeliberata cu totul de necuratia lumeasca. Iar turta nedospita (azima), al celei curatite in Hristos prin credinta, adica al celor desavarsiti, carora le-a spus dumnezeescul Pavel: 'curatiti aluatul cel vechi, ca sa fiti o framantatura noua, precum sunteti, fara aluat!"
|
(Sf.Chiril al Alexandriei, trad. Dumitru Staniloaie, Bucuresti 1991, p.442)