Imi place raspunsul tau, dmb, caci nu se pot face judecati de valoare in cadrul sistemului. Trebuie luat un sistem de referinta, in acest caz moartea sau viata de dincolo. Si pentru a nu trebui sa asteptam atat de mult timp confirmarea existentei noastre prin trecerea in nefiinta si apoi in viata, putem la fel de bine sa ne gandim la anii copilariei, de exemplu si sa ne amintim de aceia, care astazi sunt absenti. Daca ei au existat, si este cert ca au existat, fiind parintii, bunicii, prietenii, vecinii nostri, atunci prin analogie si noi existam, pana in ziua in care urmasii nostri vor putea spune despre noi ca am existat dar nu mai suntem. In schimb parintii si bunicii nostri vor fi incantati sa constate ca desi nu eram acum suntem.