Cumva la cartea Alexandros Kalomiros, Sfinții Părinți despre originile și destinul omului și cosmosului?
"„Harul lui Dumnezeu ne-a făcut să urcăm treptele care ne-au dus din țărână spre organismele unicelulare din apă, apoi spre trilobiți, după care Dumnezeu a luat de mână o creatură goală și tremurătoare, ce căuta hrană și încerca să scape de fiarele sălbatice, și a binecuvântat-o insuflându-i Duhul Vieții Sale și a făcut-o suflet spiritual viu, așezând-o într-o grădină sădită anume pentru el.”"
Asa eu ce sa inteleg de aci ca Dumnezeu e om ca noi de ne-a luat de mana?
Carte in care se contine si articolul pietist scris in stil pur penticostal "Raul de foc"?
Unde avem afirmatii in genul:
"Dumnezeu e Dragoste asa ca Dumnezeu e Foc".
(scris cu litere mari si Dragoste si Foc.)
Pai atunci sa ne apucam sa inchinam la foc , sa scoatem icoanele cu Domnul nostru Iisus Hristos.
Ca focul e Dumnezeu dupa cum afirma Kalomiros.
Sau ce s-o fi intelegand cand zice ca Maica Domnului nu s-a ars purtand focul dumnezeiesc in pantece?
Cumva ca nu s-a mandrit fiind Maica lui Dumnezeu dupa trup sau ca purta de-a dreptul foc in pantece?
Dar Sfantul Ioan Damaschinul afirma clar ca focul este o stihie creata.
Dragostea e un sentiment care se simte in suflet ; care suflet e o mare taina.
|