[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

"Cum un Dumnezeu al milei şi al iubirii de oameni, aşa cum îl prezintă Scriptura, a putut dispune exterminarea opozanţilor poporului Său, dispunând scene de o cruzime atât de mare ?" . Pentru a găsi o explicaţie la această întrebare , am apelat la cartea părintelui profesor Petre Semen, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iaşi " Aşteptând mântuirea", o carte ce o recomand tuturor credincioşilor şi nu numai. Reproduc un scurt fragment, dar indicat şi cu folos, este citirea integrală a acestei cărţi.
". . .Pentru a înţelege acest lucru, se impune a ne transpunem în contextul istoric şi mai ales în mentalitatea timpului. În primul rând, nu trebuie să surprindă comportamentul, uneori prea brutal, din partea unui popor care se situa în faza incipientă a civilizaţiei, iar perioada grea a deşertului îl abrutizase. Pe de altă parte, se pune problema acută a supravieţuirii, cu orice preţ, ca naţiune şi mentalitate. Trebuia să se aleagă, acum , între religia relevată, purtătoare de adevărate valori spirituale. Fiii lui Israel n-ar fi putut menţine credinţa relevată atâta vreme cât contactul permanent cu credinţa idolatră a canaaniţilor punea serioase probleme pentru nişte oameni cărora abia li se revelase credinţa într-un singur Dumnezeu, credinţă care nu era bine consolidată. Se punea deci problema unei alegeri extrem de importante şi cu serioase perspective de viitor. Israeliţii trebuiau să aleagă acum între adevărata religie relevată de un Dumnezeu ce îşi dovedise din plin puterea ocrotitoare , o religie purtătoare de incontestabile valori spirituale , şi religia unor popoare păgâne cu vădite şi condamnabile manifestări imorale. Motivaţia exterminării popoarelor băştinaşe era, într un fel , justificată şi pregătită de autorul cărţii Deuteronom : << Nu pentru fapte tale bune, nici pentru credincioşia inimii tale tu intri să iei în stăpânire ţara lor, ci pentru fărădelegea popoarelor acestora, Domnul Dumnezeu le-a alungat din faţa ta, întărind făgăduinţa pentru care Domnul s-a jurat strămoşilor tăi , lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov >> ( cap. 9,5 ) . Era prin urmare, o hotărâre divină de a-i pierde pe unii oameni care s-au dovedit incorigibili, iar Dumnezeu dispune de modul de pedepsire. Uneori, a bătut păcatul prin apă ( potopul ) , alteori prin foc ( cetăţile Sodoma şi Gomora ) sau prin sabia invadatoare ". Înţelegerea cu adevărat a Sfintei Scripturi nu o putem realiza pe deplin decât prin Sfintele Învăţături şi citind unele studii teologice. Aici pe forum putem doar indica sau comenta pe cât se poate , un fapt, o frântură, dar baza rămâne studiul şi lectura individuală. Spor !

Împărţirea pământului făgăduinţei s-a realizat numai în urma cuceririi acestuia prin lupte sângeroase purtate de băştinaşi. Ceea ce crează un sentiment de derută în mintea unui cititor modern al Sfintei Scripturi este multitudinea şi intensitatea cu care sunt prezentate scenele devastatoare din momentul confruntării fiilor lui Israel cu băstinaşii pământului Canaan, cât şi imaginile sângeroase create de masacrele în masă ce rezultă di rândurile scripturistice. De aceea luate doar ca nişte simple fapte, fără a cunoaşte momentul istoric respectiv şi fără a ne completa cât de cât lectura, duc la interpretări nedorite , neavenite până la urmă.