19.01.2007, 20:20:00
|
|
|
Citat:
|
Īn prealabil postat de cristiboss56
Citat:
|
Īn prealabil postat de jeny
Citat:
|
Īn prealabil postat de cristiboss56
Dupa invatatura SFINTEI BISERICI, pacatul este calcarea legii Dumnezeiesti,adica neimplinirea voii lui DUMNEZEU cuprinsa in poruncile sale( I IOAN 3,4). Pacatul este de doua feluri: 1- este un pacat cu care ne nastem fiecare dintre noi, pacatul stramosesc, de care ne curatam prin BAIA SFINTULUI BOTEZ . 2 Sunt apoi pacatele personale, adica pacatele care le facem fiecare dintre noi in parte. Pacatele personale la rindul lor sunt si ele de doua feluri: pacate usoare si pacate grele( sau de moarte) . "ESTE PACAT DE MOARTE... , DAR ESTE SI PACAT CARE NU ESTE DE MOARTE " ( I IOAN 5, 16, 17). Pacatele usoare slabesc numai, nu nimicesc cu totul legatura noastra cu DUMNEZEU; pacatele grele insa nimicesc legatura noastra cu EL si ne atrag pedepse din partea LUI. Totodata pacatele grele ne instraineaza si de semenii nostri.
|
te rog frate spune-mi cu cuvintele tale ce este pocainta?? cum trebuie sa vietuim sa o dobandim?? te rog spune-mi nu crezi ca pocainta adevarat se dobandeste doar prin smerenie???..vorbeste-mi despre asta te rog despre cum simti tu personal pocainta in inima ta...cum lucreaza ea.... |
In ceea ce ma priveste, dea lungul vietii am acumulat multe pacate, unele cu voie sau fara voie , cu gindul , cu vorba si din pacate si cu fapta . Simteam , constientizam chiar ca pacatuiesc si cu toate acestea cadeam in pacat. In mine se ducea o lupta crincena intre bine si rau. M-am nascut in zi sfinta pe 27 - decembrie. De mic me-a placut sa merg la biserica si am fost fascinat tot timpul de icoane si de obiectele de cult in general. L-am iubit pe Dumnezeu tot timpul. Dar, din pacate, raminind fara tata la virsta de 13 ani au urmat ani de ratacire cu toate ca mi-am intemeiat o familie solida cu un copil minunat. Am amintit de faptul ca la 13 ani am ramas fara tata , pentru-ca tata pentru mine a fost cel mai bun prieten al meu,l-am divinizat. Pentru mine a fost un soc care ma marcat ani in sir. De mama nu am putut sa ma apropi niciodata asa mult prin felul ei mai rece , mai distant. Pacatele vietii au curs pina in urma cu un an cind am incercat si am reusit sa ma apropi si mai mult de Dumnezeu. In urma cu 3 luni am lovit cu masina un batrin care a traversat neregulamentar, pe ro?u si dincolo de trecerea de pietoni. La ora actuala batrinul este bine . Am amintit acest episod pentru ca el m-a marcat in mod deosebit din toate punctele de vedere.Am devenit alt om , iti spun cu toata sinceritatea. Am inceput sa tin post regulat, merg la biserica aproape zilnic, ma rog de cel putin trei ori pe zi, mi-am cumparat carti crestin-ortodoxe. Ura, invidia,egoismul, birfa, rautatea au disparut miraculos. Nu concep viata fara Dumnezeu pe care-l iubesc cum nu l-am iubit vreodata. In casa mi-am facut un coltisor al meu cu obiecte de cult(icoane,candela, cadelnita pt. tamiie,mir,aghiasma). Viata mea este schimbata total in bine. Nu mai sint nervos cu cei din jur, nu mai imi este nici un fel de teama pentru cele lumesti, singura teama este sa nul mai supar pe bunul Dumnezeu. Din zecile de pacate pe care le-am avut mai am de rezolvat unul( fumatul). O sa-l inving si pe acesta ! Cel mai bun si adevarat prieten al meu este pentru totdeauna prea bunul DUMNEZEU. Cam asa ar fi pe scurt drumul meu, destul de lung, la pocainta. DUMNEZEU SA VA AJUTE SI PE VOI ! + |
multumesc pentru raspuns, si totodata iti MULTUMESC PT POVESTEA TA, da si eu consider ca in viata fiecarui om exista un moment in care viata capata alt sens...dar te rog spune-mi oare reusesti cu adevarat sa simti pocainta? nu vreau sa par obraznica dar oare reusesti cu adevvarat sa iti iubesti vrajmasii?? stiu pe cineva care avea atata iubire ca a auzit 2 vecini certandu-se si de mila lor a lacrimat..s-a asezat in fata icoanei Maicii domnului si a rugat-o sa-i linisteasca, pt ca copilul celor doi plangea speriat, si deodata s-au oprit...pers respectiva a stiut in clipa aceea ca nu ea ci isnusi MAICUTA DOMNULUI I-A LINISTIT.. si a inceput sa planga ca nu avea destula pocainta sa-si planga pacatele pt ca in clipa aceea a inteles cat de buna era Maicuta Domnului si ne ajuta desi noi mereu gresim..oare asta e pocainta???
|