Citat:
În prealabil postat de bmd
Lasind gluma Fani nu cred ca poti sa te bucuri dupa calendar sau nu!
Este un fel de ati pune tarina in cap ca deh este post! Ori Iisus a criticat fariseismul.
Poate nu sint eu ca toti oamenii nu stiu sa ma bucur si nici sa fiu trist cu adevarat nu stiu....dar oricum nu-mi pot inchipuii sa o pot face la comanda. Nu stiu cum sa-ti explic sa ma intelegi. Sentimentul ca ma aflu in Postul Mare vine cu timpul pe masura ce inaintez in el. Nu-l doresc, nu mi-l impun...vine cind vine. La fel este cu Invierea. Te copleseste bucuria Invierii care pe zi ce trece se estompeaza (la mine cel putin, indiferent ce spune calendarul) Ne-ingenuncherea devine pentru mine o corvoada pe care o duc pina la Inaltare din ascultare de o traditie pe care o inteleg dar nu o pot accepta dar mai ales din dorinta de a nu smintii pe cel de linga mine.
|
Ce scrii imi aminteste de ce zicea o eleva de-a mea, care argumenta ca nu i se pare ca e bine ce se zice ca in post trebuie sa faci milostenie, sa te rogi mai mult etc, pt ca asta ar trebui sa facem tot timpul, si ca exista o anumita fatarnicie in a face aceste lucruri in post si pe urma sa ne reincepem o viata fara griji. Eu i-am zis ca ar trebui ca dupa aia sa fim cu o treapta mai sus si sa aiba un efect postul si asupra celorlalte perioade. Insa este ceva adevarat si in ce spune ea, si in ce spui tu, e greu sa fim intr-un anume fel la comanda.
Dumnezeu de fapt nu ne cere asta. Prin Biserica El ne da niste reguli pe care daca incercam sa le respectam ritmul postului si al sarbatorilor ne structureaza viata si ne ajuta atat sa ne pocaim cat si sa ne bucuram. Dar astea nu vin automat, si daca ii spunem lui Dumnezeu neputintele noastre si suntem cinstiti cu noi insine (cum esti tu), nu ne prefacem ca suntem piosi, bucurosi etc, ne ajuta si ne da si pocainta si bucuria, cu timpul..
Niste idei.