sa spunem ca vorbim de 7 luni, pe internet. Si este o iubire care vreau sa dureze o vesnicie. Nu afirm ca il cunosc in totalitate, dar atat cat am cunoscut a fost suficient pentru a-mi da seama ce fel de om este ( nu sunt numai aparente ).Il iubesc pentru ceea ce este, pentru bunatatea lui, pentru ca este dispus sa faca multe pentru mine, pentru ca sufletele noastre se aseamana, in sensul ca, amandoi credem intr-o lume mai buna, pe care vrem sa o transformam incepand cu noi doi.Avem, in general aceleasi principii si mi-a placut ca nu seamana celor mai multi baieti/barbati de astazi, pe care ii gasesc superficiali.Am incredere in el, pentru ca timpul pe care l-am petrecut impreuna mi-a oferit dovezi. Poate ca unii imi vor spune asa cum zice si ancah ca e posibil sa ma minta si imi promita marea cu sarea fara nicio intentie serioasa.In fine, v-am intrebat daca este pacat, deoarece mama considera ca este deoarece el este dintr-o alta tara si nu este ortodox (Amandoi credem in Dumnezeu si credem ca El ne-a ajutat sa trecem peste multe si ne va ajuta in continuare.El mi-a spus ca atunci cand va fi timpul va trece la religia mea-acum este catolic), si ea adauga ca a-mi parasi tara este tradare....Ceea ce ma intristeaza foarte mult pentru ca eu nu simt acest lucru- imi pretuiesc tara, credinta si traditiile, acum poate mai mult ca niciodata.Ma intristeaza ca oamenii in ziua de astazi chiar nu mai cred in iubire.Mama acuza hormonii ( care pana la urma tot Dumnezeu ni-a dat), dar poate ca ar fi ei de vina, intr-adevar, daca ne-am vedea fata in fata in fiecare zi si ne-am atinge. Dar asa? Vorbele lui imi aduc alinare, nu pot sa il parasesc...insa as vrea atat de mult sa imi impac si mama.Multumesc pentru raspunsuri.
|