[ory]

"Este un om deosebit cel care iubeste, dar este un om mare cel care invata si pe celalalt sa iubeasca "...cam asa spunea o maxima pe undeva.
Este un lucru mare sa iubesti si o responsabilitate extrem de mare sa fii iubit, drept pentru care toti, aproape toti fugim de aceasta responsabilitate in momentul in care ne-am potolit setea de pasiune. Dar, de ce oare nu fugim inainte de a ne adapa aceasta pasiune, daca tot ne este teama si ne simtim incapabili sa ne asumam aceasta maretie, de ce totusi indraznim a ne atinge de infinitul ei sentiment ? De ce luptam pentru el in pofida nesigurantei si a imprevizibilului care stapaneste situatia fermecatoare. Aproape intotdeauna in iubire nu salasluieste si ratiunea, poate ca tocmai de aceia se soldeaza cu atatea dezamagiri si controverse.
Dar, despre ce iubire vorbim noi aici ? Iubirea nu este cea descrisa mai sus, ci doar un sentiment trecator implinire si nesat.
Ce este, pana la urma, iubirea ? Miliarde de oameni au tot incercat sa o defineasca de-a lungul timpului, dar un numar atat de nesemnificativ au reusit sa o si respecte si sa o simta prin sacrificiu. Iubirea inseamna sacrificiu.