PROFUNZÍME, profunzimi, s.f. 1. Adâncime. 2. Capacitatea sau calitatea de a judeca şi de a înţelege lucrurile în esenţa, în adâncimea lor; profunditate. – Mai inseamna "maturitate".
Profunzimea nu are legatura cu subiectivismul, ci cu esenta lucrurilor.