adica ce vrei sa spui dumneata? ca cei care au credinta in Dumnezeu sunt dobitoci ?! ... sau te referi numai la crestinii ortodocsi??... dar, chiar asa, la ce iti foloseste intrebarea asta a ta... "existentiala" ?!
mare e gradina ta, Doamne !
Nu ma refer strict la crestinism-ortodox...era cazul de fata, dar si credinta oarba in orice alta religie are aceleasi efecte.
Am mai precizat la ce foloseste "intrebarea existentiala"...citeste topicul de la inceput.
"Ai dreptate cand spui ca multa lume nu crede rational, dar asta nu e un motiv sa respingi credinta. Observ si eu cu tristete ca cine crede, nu gandeste, iar cine gandeste ... nu crede. Cele doua notiuni perfect compatibile - credinta si ratiunea - se exclud reciproc. Dihotomia lor este occidentala, nu ortodoxa."
Nu neaparat.... credinta in opinia mea trebuie intarita de ratiune. Daca cineva crede ca asa a auzit el/ea...asta nu e altceva decat o religie de papagali. Eu nu m-as declara ateu, pentru ca imi surade ideea ca ar exista o divinitate, dar sa o reduci la Dumnezeu/Allah/etc. este un mod jignitor de a privi o divinitate. Nu cred ca daca exista o forta supranaturala ce a creat totul, aceasta este neaparat personala.
"Cred ca raspunsul la provocarea ta tzine de libertatea personala a omului - trasatura divina, "chipul" dupa care a fost creat. Daca cineva ti-ar demonstra ca lumea asta exista, ti-ar limita libertatea prin mijloacele ratiunii. Adica esti liber sa consideri ca lumea asta nu exista, indiferent de demonstrarea contrariului. E o reducere la absurd la propriu, dar totusi o expresie a libertatii. Absurdul tine de caracterul relativ al libertatii umane, spre deosebire de cel absolut al libertatii divine. Daca citesti ce ti-am recomandat in mesajele mele anterioare de la acest topic, o sa intelegi mai bine. "
Nu mai stau sa mai caut,dar undeva am facut niste precizari. Sa nu mai pun pe nimeni sa caute pe toate paginile topicului, le voi face din nou. Noi existam...chiar daca suntem fiinte vii, chiar daca suntem ideei in minte unei alte fiinte, chiar daca suntem orice altceva...existam la un nivel sau altul. Eu incercam sa tratez realitatea la modul cum o percepem noi. Daca este sau nu asa. Imi cer scuze tuturor daca mesajul initial era ceva mai ambiguu(si tin in mod deosebit sa imi cer scuze ca initial am precizat cuvantul existenta in loc de realitate...este greseala mea...mi-o asum)
"Iarta-mi suspiciunile, dar sunt curios daca tu chiar urmaresti o discutie rationala sau daca ti-ai propus numai sa arati cat de irationali sunt credinciosii si sa demonstrezi, prin asta, cat de "nociva" poate fi credinta..."
Am mai zis ce urmaresc: pur si simplu sa purtam o conversatie rationala...deobicei in timpul unei conversatii ajungem sa cunoastem mult mai multe despre noi si despre tot ce ne inconjoara, dincolo de subiectul discutiei. Recunosc...latura mea mai imatura, poate spera sa determine macar un om cu viziuni limitate, sa ia in considerare ca exista si alte opinii(daca ar fi ajuns la concluzia ca POATE au si altii dreptate...as fi simtit ca am facut un bine omenirii). Daca unii inteleg asta ca fiind o activitate impotriva credintei crestine e treaba lor. Eu zic fiecare sa creada in ce vrea. Si atat timp cat se vor dovedii indivizi deosebiti eu ii voi admira. Credinta nu este nociva...decat atunci cand crezi orbeste, din cauza obisnuintei in ceva.
|