Exact asta spune si preotul meu:femeia crestina a sec.21. Dar nu stie nici el asa bine s-o defineasca.
Modele nu sunt.
Femeia crestina a sec.21, spre deosebire de cea de acum 2000 ani, trebuie sa raspunda la doua cerinte grele: credinta si societatea (intre care exista o prapastie). Acum 2000 ani nu exista acea prapastie. Femeia statea acasa. Punct. Femeia era muncita acasa, batuta si tinuta infasurata, maritata cu sila etc.
Daca lucrezi undeva, indiferent unde, daca iesi in lume, trebuie sa te imbraci si sa te porti ca atare, altfel bati la ochi. Si trebuie sa muncesti cot la cot cu barbatul.
Invers, in biserica bati la ochi daca te imbraci si te porti prea lumeste.
Trebuie o cale de mijloc, care sa le imbine pe amandoua, si mai putin imbracamintea, ci interiorul conteaza.
In sec. 21 femeia trebuie fie si femeie si barbat, iar credinta nu accepta aceasta ultima parte.
Si atunci cum facem?
De fapt si barbatii sec. 21 trebuie sa fie si femei, caci li se cere mai nou sa creasca si ei copii, sa faca treaba in casa.
Diferenta: barbatii le pot face pe amandoua, fara probleme, nu-s considerati murdari niciodata, au voie orice, se pot imbraca oricum.
Si ca sa revin la subiect - am impresia ca exista aici o problema legata de accesul femeii la acest domeniu. Si asa ea n-are voie sa faca nimic in biserica, la ce sa mai si invete? Cred ca asta este problema.
De ce sa nu fie scoli teologice si de cantareti, strana, diaconite etc. pentru femei?
|