[mariamargareta]

[SIZE=4][COLOR=#660066]123. Comentariu la „Cuvântul lui Dumnezeu” din 14 iunie 2009[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=black](Partea a II-a)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Verginica e de mare folos. Ea e tocmită ca emisar al Dumnezeului de la Pucioasa, care o trimite la răzvrătiţii care au evadat din raiul pucios cu rugămintea să-şi ţină gura şi să nu-i zdrobească faima şi pacea lui “din fii” (adică, faima şi pacea liderilor pucioşi, aflată acum în mare pericol). Dumnezeul pucios se teme şi se roagă ca el însuşi să nu fie zdrobit, cerând clemenţă la răzvrătiţii pucioşi:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ – O, Verginico, o, trâmbiţa Mea de sus acum, cei ce găsesc caz de răzvrătire lovesc în pacea Mea din fii, tată, lovesc în Mine, în Duhul Meu din fii şi fac păcat asupra Duhului Sfânt aceştia, tată. O, spune-le celor ce strică pacea Mea că rău e de cel stricător de pace, şi spune-le să stea cuminţi! Spune-le, tată! Spune-le lor cât eşti de îndurerată de la ei! Spune-le, Verginico, de durerea care se urcă la cer de la ei şi îndeamnă-i să fie cuminţi! [/COLOR][COLOR=red]Spune-le să nu Mă zdrobească![/COLOR][COLOR=blue] O, spune-le tu toate acestea în ziua ta de serbare între sfinţi! Amin .”[/COLOR](Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa” din 14 iunie 2009)[/SIZE]

[SIZE=4]Dar se vede treaba că răzvrătiţii sunt prea încrâncenaţi. Ei vor probabil să se răzbune pentru umilinţe cu umilinţe, şi să dezvăluie “[COLOR=red]taina coborârii Domnului[/COLOR]” de la Pucioasa: nu treisprezece sunt primitorii cuvântului, aşa cum mint liderii pucioşi cu fiecare ocazie, ci numai una, Mihaela este cea care aude ceea ce pretinde că aude. Pucioşii profilează în mod indirect o nouă sărbătoare creştină, “Coborârea Domnului”, care va rivaliza probabil, destul de serios, cu “Înălţarea Domnului”:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ O, Îi faceţi Domnului umilire mare, măi fiilor! O, cum de v-aţi ales voi să fiţi răzvrătiţi, şi apoi să plecaţi din bărcuţa Domnului, din poporul Domnului şi să nu mai vreţi cu El? Iată cum loviţi din lături dacă v-aţi tras în lături, şi iată cum luaţi voi de la mijloc şi loviţi! [/COLOR][COLOR=red]Aţi umblat la taina coborârii Domnului[/COLOR][COLOR=blue], şi nu v-aţi temut să faceţi aceasta, şi aţi stricat-o pe ea în mintea celor clătinaţi ca şi voi. O, ce aţi folosit prin aşa lucrare a voastră? O, de ce n-aţi voit să aveţi minte, fiilor? O, de ce nu vă căiţi, fiilor? V-aţi temut de supunere şi de viaţă vegheată şi dusă pe umerii Domnului, dar de voia voastră nu v-aţi temut când aţi văzut că vă depărtează ea de Domnul, ba aţi ascultat aşa şi v-aţi depărtat. A spus Domnul despre Scriptura aceea care spune că neascultarea şi nesupunerea sunt păcate mai grele decât vrăjitoria şi fermecătoria, şi n-aţi crezut când Domnul v-a spus, şi Se uită Domnul după voi şi după diavolul, care v-a scos în cale lucrătura lui cea pentru neascultare[/COLOR][COLOR=blue].”[/COLOR](Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa” din 14 iunie 2009)[/SIZE]

[SIZE=4]Răzvrătiţii “[COLOR=red]îi scot ochii[/COLOR]” Dumnezeului de la Pucioasa şi pretind să fie răscumpăraţi pentru anumite bunuri şi valori de care au fost jefuiţi de-a lungul timpului, şi care au fost considerate la vremea respectivă “daruri” aduse de bunăvoie. Ei nu se mai mulţumesc cu “[COLOR=red]plata cea din cer[/COLOR]” care le-a fost promisă, pentru că nu mai au încredere că o vor mai primi vreodată:[/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=blue]“ Când aţi venit la Domnul I-aţi făgăduit credinţă şi iubire şi slujire fără de cârtire şi fără de nemulţumire, ca să vă strângeţi în cer bogăţii care nu pier, şi iată acum cât de [/COLOR][COLOR=red]mult Îi scoateţi Domnului ochii,[/COLOR][COLOR=blue] în loc să ţineţi din răsputeri la [/COLOR][COLOR=red]plata voastră cea din cer[/COLOR][COLOR=blue], aşa cum toţi ceilalţi care au făcut ca voi, ajutându-L pe Domnul, n-au cârtit şi nu cârtesc, [/COLOR][COLOR=red]şi nu-şi iau înapoi darurile[/COLOR][COLOR=blue] ca să şi le piardă apoi din cer.” [/COLOR](Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa” din 14 iunie 2009)[/SIZE]

[SIZE=4]Hotărât lucru, răzvrătiţii de la Pucioasa sunt nişte neascultători. Iar definiţia neascultătorului este una foarte adâncă: [COLOR=red]cine cade în neascultare nu mai ascultă[/COLOR]. Dar [COLOR=red]se obrăzniceşte cu îndrăzneală[/COLOR]. Dixit! (nu vrea să se obrăznicească timid)[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ O, iată, călcătura duhului rău a prins acum rostul să fie folosită împotriva cuvintelor Domnului, împotriva Sfintei Sfintelor Domnului, căci îşi descuie şi intră cu călcătura sa prin locuri potrivnice Domnului şi atinge apoi cu neascultarea aşezările lui, căci [/COLOR][COLOR=red]cine cade în neascultare nu mai ascultă[/COLOR][COLOR=blue], ci [/COLOR][COLOR=red]se obrăzniceşte cu îndrăzneală[/COLOR][COLOR=blue] împotriva cuvintelor rostite de Domnul. O, greu putem să grăim din cer durerea ranelor noastre, dar ea ne împinge şi, iată, o grăim.” [/COLOR](Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa” din 14 iunie 2009)[/SIZE]

[SIZE=4]Răzvrătiţii care au evadat de curând de la Pucioasa nu lucrează singuri: ei au lăsat în urmă câţiva colaboratori de nădejde, care îi “ [COLOR=red]hrănesc de la mijloc[/COLOR]” (adică le furnizează informaţii la zi despre manevrele liderilor pucioşi, chiar din mijlocul taberei pucioase de la Glodeni-Vale). Nu numai că trădarea e făcută aproape pe faţă, dar cei rămaşi “[COLOR=red]râd de liderii pucioşi[/COLOR]” care se dau drept Dumnezeu, vorbind în numele Lui:[/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=blue]“ – Nu te îngrijora, Verginico! Eu sunt Mielul Tatălui, şi este scris să fiu Biruitorul, dimpreună cu cei ce Mă slujesc cu iubire şi cu credinţă pe calea Mea spre om. Durerea Noastră e fără de margini, dar vom fi biruitori. Râd de lucrarea Noastră cei ce se răzvrătesc acum, plecând de lângă Noi şi lovind din lături, şi [/COLOR][COLOR=red]sunt hrăniţi de la mijloc [/COLOR][COLOR=red]şi râd de Noi[/COLOR][COLOR=blue].” [/COLOR](Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa” din 14 iunie 2009)[/SIZE]

[SIZE=4]În mod aparte, Dumnezeul Pucioasei ar dori să i se adreseze unui răzvrătit care e tare nemulţumit pe liderii pucioşi, [COLOR=red]cei ce şi-au ales răbdarea[/COLOR]; dar văzând că răzvrătitul nu-l ascultă, renunţă deocamdată, promiţând (pentru un viitor incert) semne cereşti şi un război şi o socoteală cu cei care “[COLOR=red]s-au tras în lături[/COLOR], de unde au început [COLOR=red]să lovească[/COLOR]”:[/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=blue]“ [/COLOR][COLOR=red]Aş grăi cu fiul cel răzvrătit şi l-aş ruga să nu Mă mai supere, dar n-am cu cine să grăiesc, n-are cine să Mă audă, căci nemulţumirea lui s-a făcut pedeapsă peste cei ce şi-au ales răbdarea. Eu, Domnul, sunt şi conduc în acest război, şi apoi voi slobozi semne cereşti peste aşezământul Meu şi Mă voi socoti atunci cu cei ce s-au tras în lături ca să lovească. Amin.[/COLOR][COLOR=blue]”[/COLOR](Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa” din 14 iunie 2009)[/SIZE]