Citat:
|
În prealabil postat de dmb
Eu cred ca copiii pot traii doar ce vad in casa. Daca AMINDOI parinti sint pe drumul bisericii atunci apropierea lor de biserica este naturala si normala.
|
Asa e, Marius. Copiii se formeaza in functie de ce vad in familie. Vad ca parintii se roaga, se roaga si ei, vin si ei la rugaciune. Parintii postesc, postesc si ei. Mama e mereu in fusta si are parul lung, vor si fetitele la fel. Mama are ceva pe cap la Biserica, vor si fetitele. Deci e o invatare prin exemplu. Am prieteni cu o fetita de un an. Inainte de a ne aseza la masa ii zicem ca Ii multumim Domnului si imediat isi impreuneaza manutele pentru rugaciune. Alti prieteni au trei copilasi. Acum doi ani eram in Postul Pastelui la o manastire. Cineva avea niste ciocolata neagra (considerata de post dupa principiile acelei persoane) si i-a intrebat daca vor. Ei au spus ca nu. Postul pentru ei era fara ciocolata, ca asa au invatat acasa.
Jeny vorbea despre rolul catehezelor. E foarte important. Aici unde sunt eu se fac cateheze cam in toate parohiile. Multi parinti vin si spun ca ei inainte nu faceau rugaciunea inainte de masa, dar acum copiii au avut initiativa asta si ei sunt cei care se roaga si dimineata si seara. Extraordinar, nu?! Problema cu catehezele este ca sunt putini cei care stiu sa le faca. Cateheza nu este o ora de scoala, ci este un moment in care Il lasi pe Dumnezeu sa lucreze prin tine in inimile copiilor. Si trebuie sa-i faci sa vorbeasca pe copii, sa le vorbesti despre diferite pilde, dar sa-i lasi si pe ei sa vezi ce cred. E o comuniune, o sinergie. Si de multe ori, Dumnezeu ne invata pe noi prin ei. Ce mari daruri...
Elena