Citat:
Īn prealabil postat de andrei25
Tu nu intelegi cum trebuie lucrurile. Noi nu ne inchinam la moaste si la icoane ca la idoli. Am sa dau exemplul unui prieten de-al meu. Daca tu ai sta undeva departe de casa, si ai avea la tine o poza cu copiii si sotia ta, sau cu fratii si parintii tai, asta inseamna ca tu te inchini la poza, adica la materia din care este facuta poza, carton? Nu! Tu te gandesti la cei care sunt in poza, adica la cei dragi tie. Asa si aici. [..] Noi nu cinstim icoana ca materie, ci pe Sfantul reprezentat in icoana. E o mare diferenta. Noi nu cinstim trupul Sfantului, ci il cinstim pe el ca persoana, pt viata lui sfanta. Dumnezeu face minuni prin Sf moaste, prin Harul Sau, nu trupul Sfantului in sine. Si Dumnezeu face lucrul asta, ca sa arate cinstea pe care o are fata de cei care au trait o viata sfanta, si prin acel sfant sa ajute si pe alti oameni. Deci repet, noi nu ne inchinam la lemnul din care e facuta icoana, nici la trupul Sfantului respectiv. Doamne, e chiar asa de greu de inteles?
Numai bine si Doamne ajuta!
|
andrei25, ba da, ma tem ca inteleg. Problema nu e ca nu inteleg, ci ca inteleg.
Citat:
|
Noi nu ne inchinam la moaste si la icoane ca la idoli.
|
Dar va inchinati, chiar daca pretindeti ca nu ca la idoli.
Citat:
|
Tu te gandesti la cei care sunt in poza, adica la cei dragi tie. Asa si aici.
|
Ce are a face gandirea la ei cu plecarea pe genunchi in fata icoanelor care ii reprezinta ? Eu daca am niste poze cu familia sa zic, in caz ca ma apuca dorul de ei, nu ma plec inaintea pozei ca sa ma inchin ei in semn de respect fata de ai mei, si/sau in numele iubirii pe care o am fata de ei.
Cum sa te pleci pe genunchi in fata unor oase, fereasca Dumnezeu, chiar daca ar fi miraculoase ? Nu va e teama de Dumnezeu ?
Citat:
|
Noi nu cinstim icoana ca materie, ci pe Sfantul reprezentat in icoana.
|
Deci pana la urma nu numai ca te gandesti la sfantul reprezentat in icoana, ci te si pleci in fata lui, inchinandu-te lui, si ii si adresezi rugaciuni, ca unui zeu. E o diferenta intre gandirea cu drag la apostolul Pavel sau la sfantul Ioan Gura de Aur si plecarea in rugaciune si inchinare in fata icoanelor cu ei.
Nu e aceasta oare esenta idolatriei ? Oare nu tot asa faceau si paganii, care se rugau obiectelor cioplite, ca zeilor, si le cereau sa-i ajute in lupte ? Si ei puteau spune la fel, ca nu se inchinau si nu se rugau lemnului sau pietrei, ci ca se rugau zeilor pe care-i reprezentau, nu ? Hristos a surpat altarele idolilor prin binecuvantata Sa Evanghelie, noi de ce ii aducem inapoi ? De ce ni s-au intunecat ochii, ca sa nu mai vedem, cum zice Isaia: "Ei nu pricep si nu inteleg, caci li s-au lipit ochii, ca sa nu vada si inima, ca sa nu inteleaga."
Cat despre diferentierea pe care vor s-o faca unii (care vor cu orice chip sa sustina inchinarea aceasta) intre 2D (poza) si 3D (sculptura) nu sta in picioare, e doar un sofism care, din nou, nu-i bun la nimic.
Ce are a face Roma cu Ierusalimul ? Sau Belial cu Hristos ? Sau paganismul cu crestinismul ? Ne-am legat mainile si sufletul de o religie si nu mai vrem cu nici un chip sa recunoastem practicile neortodoxe din ea, in numele pastrarii traditiei si a continuitatii noastre nationale ortodoxe ? De ce nu indrazneste nimeni sa curete ortodoxia de astfel de lucruri ? De ce se prefera mai degraba a se construi argumente apologetice frumoase care sa fie folosite impotriva celor care vor sa sustina adevarul ?
Nu ne putem ascunde sub "stalpul si temelia adevarului"... O, de-am fi ramas la Scriptura si la traditia apostolica ! Dar am strans in brate traditie dupa traditie, si rezultatul final este o religie mult deosebita de crestinismul apostolic, curat.