Citat:
În prealabil postat de sophia
Uite un exemplu:
Tu consideri ca eu am judecat pe altcineva aici si deci am facut pacat.
Eu consider ca nu judecam ci doar nu sunt de acord cu ideea de a considera pacate cele spuse de Anna21 si altele marunte.
Cine face dreptate? De unde stim noi cine greseste acum si cine nu.
Si nu reusesc sa te inteleg. Nu te supara. Da, nu trebuie sa ne laudam sau mandrim cu faptele bune, dar nici cu pacatele. Si faptele bune nu este cazul sa le uitam. Le-am facut cu drag. Ele trebuie sa ne dea imboldul sa mai facem si altele, sa ne dea curajul ca avem si ceva bun in noi si ca merita sa le facem.
Daca tu vrei sa stergem tot ce este bun si sa ne acoperim de rau (chiar in mod artificial), atunci aceea nu cred ca este credinta de la Dumnezeu.
In concluzie: nu pot eu sa-mi judec pacatele si de aceea mi-as dori sa nu fiu fortata s-o fac, ci sa las pe Dumnezeu sa judece.
|
Dragă Sofia, te rog din suflet să mă ierți, dar îți readuc aminte ce ți s-a mai spus , nu numai de mine, dar se simte lipsa citirii Invățăturilor Sf. Părinți , ce completează și lămuresc multe din cele ce tu nu le deslușești .
<< Căci știm că Legea e duhovnicească; dar eu sunt trupesc , vândut sub păcat>> Meditează Sofia, te rog frumos, de cele spuse de însăși Apostolul Pavel. Spor în toate cele bune și cu folos ție !