În prealabil postat de sophia

Ca sa lamurim lucrurile.
Adeodatus- Este dur ceea ce am spus, dar crede-ma ca am un motiv intemeiat.
Respect pe monahii obisnuiti si chiar daca nu sunt de acord cu monahismul ca mod de viata, ii respect pentru alegerea facuta. Ca mod de vaiata nu-mi place izolarea de oameni. Rosrul oamenilor este sa fie preintre oameni si sa-i iubeasca pe cei din jur si sa-i ajute. Izolarea,indepartarea de oameni nu mi se pare corecta, nici chiar in numele rugaciunii.
In fond se spune ca rugaciunea in comun este mai buna si de aceea s-au facut bisericile. Altfel poate multi dintre noi prefera sa se roage acasa, singuri si netulburati in loc sa mearga la biserica si sa fie distrasi si ispititi.
Totusi nu-i judec pe monahi. Am facut vizite si concedii la manastiri si am cunoscut maici cu care m-am inteles bine, care m-au invatat si au vorbit cu mine si mi-au fost dragi. Marturisesc, cu calugari nu am avut ocazia sa vorbesc.
Din pacate cautand intr-o zi raspunsuri la niste probleme/intrebari ale mele, prima resursa iesita in cale pe internet a fost o pagina care cuprindea si invataturile parintelui Cleopa.
Ceva am inteles eu acolo, legat de intrebarile mele, dar modul in care pune problemele si tonul folosit si mai ales faptul ca nu explica ci doar preia niste citate din V.T, pe subiectele: femeia si oamenii casatoriti, m-a socat, dar atat de rau, incat nu ma mai regasesc.
Am frica a mai avea relatii cu sotul meu si chiar a fi femeie in unele zile si situatii, pentru ca ma gandesc cum ma pot judeca altii.
Si asa, aveam eu anumite dileme in credinta si ma simteam/simt vinovata in unele privinte, dar sa mai citesc si acele lucruri.
Te-as ruga mult Adeodatus si altii care ma judeca si nu ma inteleg: cititi predicile parintelui Cleopa, sa vedeti cum face ordine si indeparteaza femeia si oamenii casatoriti de la credinta. In ziua aia si aia n-ai voie, nu carecumva femeia sa faca aia sau aia, sau nu stiu cate zile si ce canoane si altele. Exact asa ne priveste: pacatosi si murdari si desfranati, care n-avem voie sa atingem aia, sau sa facem aia. Si avem voie numai in ziua aia si aia si atat.
Eu ma mir ca mai reusesc preotii de mir sa mai faca copii, in conditiile astea severe.
Acum cand vorbesti cu un om si vrei sa-l inveti, trebuie sa ai putin discernamant, pentru ca poti face mai mult rau. Sunt oameni f.sensibili care si asa se afla intr-o suferinta/extrema si panica si daca ii mai zgaltai si tu i-ai terminat. Altii sunt mai tari si chiar trebuie zgaltaiti ca sa priceapa.
Si in plus trebuie sa si explici, sa vii cu argumente cand faci niste afirmatii, sau legi sau prescriptii. Nu numai ca asa scrie acolo, sau a spus unul.
Ia problema in mintea ta si intelege mai intai tu si gaseste explicatia si pe urma invata-l si pe altul.
Eu asta problema am mereu, mai ales in credinta: toata lumea spune de colo si de colo si da lectii. Dar daca el insusi a gandit si a inteles ce scrie acolo si de ce este asa, nu stiu.
Poate ca daca in loc de parintele Cleopa as fi dat mai intai peste lucrari scrise in alt mod si explicate mai bine, altfel as fi preluat si nu ramaneam cu trauma in suflet.
Si ma intreb atunci cum sunt atatia care il iubesc si il venereaza. Eu am vazut si alti preoti si monahi mai blanzi si smeriti, care nu lovesc in om ci isi gasesc vorbe mai potrivite pentru a explica ceva (chiar aici pe site sunt unele articole frumoase).