Citesc cu dragoste sfaturile voastre si sa fiu sincer ma simpt stind in picioare pe mijlocul unui balansoar. Pina acum ,sper sa nu gresesc,cred ca parerea dominanta este ca femeia ar cam trebui sa se supuna barbatului. Poate ca daca si Scriptura ar fi fost mai bogata in exemplificarea situatiilor contestate ne-ar fi ajutat vis-a-vis de timpurile noastre prezente si de viata noastra trepidanta ,in fuga continua catre...niciunde !
Este clar insa ca si barbatul are niste limite de miscare si nimeni nu-i confera statutul de ,,stapin".
Totusi sunt multe ,f. multe situatii particulare in care nu sti cum sa procedezi.Evident este vorba de vicii,de interventia partinitoare a parintilor in casnicie,de practicarea feminismului opulent, de dorinta expresa de cariera... si care insa nu se manifesta de la inceputul casatoriei ci uneori destul de tirziu. Si daca incerci ,cu politete si delicatete,in asemenea situatii sa invoci necesitatea unui comportament firesc crestin si esti ,,refuzat", ce mai faci ?
Last edited by zaharia_2009; 21.07.2009 at 00:09:25.
|