[sergiu]

Ipoteza conform careia civilizatia noastra nu este prima de pe aceasta planeta este in continuare de actualitate, devenind din ce in ce mai probabila, ca urmare a progreselor facute in ultimele decenii.
Pe parcursul ultimilor ani am experimentat ceea ce s-ar fi putut petrece in stadiul initial al evolutiei omenirii.

O alta controversa ramane in continuare exactitatea datarii.
In urma analizelor sale, autorul si cercetatorul Richard Milton a descoperit ca geologia se supune unor legi tainuite, conform careia Pamantul trebuie sa aiba o varsta inaintata, indiferent de factorii si dovezile existente.
Oamenii de stiinta care s-au opus dogmei erau considerati niste nebuni care nu luau in considerare "faptele stiintifice".
Ca exemplu, formarea faunei marine....conform dogmelor stiintifice, Pamantul are aproximativ 4,6 miliarde de ani si cercetatorii pornesc de la premiza ca acum 3 miliarde de ani, in marile si oceanele preistorice s-au format in mod spontan primele forme de viata, care, ca urmare a unor mutatii intamplatoare si a selectiei naturale, au evoluat de-a lungul milioanelor de ani.
Evolutionistii explica faptul ca, in prezent, in mari nu se mai formeaza in mod spontan noi forme de viata prin aceea ca, dupa constituirea spontana a aminoacizilor in "supa primordiala", conditiile de mediu s-au schimbat.
In urma unui proces necunoscut inca, aminoacizii au format la randul lor prima molecula de albumina.
Evolutionistii considera ca momentul oportun acestui proces l-ar fi constituit aparitia oceanelor, acum 3,8 miliarde de ani.
Limita superioara din punct de vedere temporal pentru aceste procese de aparitie spontana a unor noi forme de viata este reprezentata de cele mai vechi fosile...pana de curand, acest moment nu a fost stabilit cu exactitate, insa in anul 1979, Hans Dieter Pflug si H. Jaeschke Boye au descoperit cel mai vechi microorganism de pe Pamant, o ciuperca a drojdiei fosilizata, pe care au denumit-o Isosphaera...in mod surprinzator, roca in care a fost gasita fosila a fost datata la 3,8 miliarde de ani, fiind deci aproximativ la fel de veche precum oceanele.
Astfel primele organisme trebuie sa se fi format brusc, si nu ca urmare a unui proces intamplator de-a lungul a milioane sau miliarde de ani.Aceasta contrazice teoria geologilor darwinisti, care atribuie evolutiei perioade foarte mari de timp.

Un alt exemplu este datarea radiometrica.
Elementul central al acestei probleme, cu care s-a confruntat si Richard Milton in analizele sale, este modul in care geologii darwinisti au ajuns la perioade mari, de 3,8 si 4,6 miliarde de ani.
Milton a descoperit ca datele nu au fost aflate prin metode tehnice de datare sigure si de incredere, asa cum s-a presupus mult timp chiar si in cercurile stiintifice.Conform lui Milton, in realitate acestea se bazeaza pe metode deosebit de vagi, care pot fi utilizate numai pentru o mica parte a rocii: dezintegrarea mineralelor radioactive, precum potasiu in argon, uraniu in plumb si rubidiu in strontiu....iar aceste metale ofera date diferite.

In concluzie, procesul de descompunere radioactiva in conditii de laborator este potrivit datarii in timp...insa ca instrument de masurare a perioadelor istorice este total nepotrivit, fapt confirmat de catre multi experti de-a lungul timpului...chiar si alte metode de datare, precum metoda Uraniu-Plumb, ofera date diferite de datare pentru aceeasi roca.
In acest sens, rezultatele metodelor ne-radioactive sunt deosebit de interesante...Hans Petterson de la Institutul Oceanografic din Goteborg a facut o descoperire importanta: anual, in atmosfera terestra patrund 14 milioane de praf meteoric...ca urmare a acestui fapt, daca Pamantul este vechi de 4,6 miliarde de ani, ar fi trebuit ca pana in prezent sa se fi depus aproximativ 65 de miliarde de tone de praf pe suprafata acestuia, astfel Pamantul ar trebui sa aiba o crusta de aproximativ 500 de metri inaltime.
Conform lui Richard Milton, este surprinzator ca sustinatorii teoriei darwiniste au imbratisat atat de entuziast metodele de datare radioactiva...Este adevarat ca aceste metode au adus la lumina datele mai multor milioane de ani din perioada preistorica, necesare teoriei, insa, desi suna incredibil, datarea ramane inutile evolutionistilor, deoarece metoda acestora nu poate fi utilizata direct pentru datarea varstei unor roci sedimentare, deci unor straturi in care se afla fosile.
Multi profesori de geografie si geologi sunt surprinsi de faptul ca datarea radioactiva este "ultima ratio" pentru aflarea varstei unor straturi de roca si a fosilelor pe care le contin.

Daca analizam teoria evolutiei, trebuie amintit si Charles Darwin "parintele" acestei teorii.
Dorinta tatalui lui Darwin a fost ca acesta sa devina medic sau pastor.
Si-a inceput studiile medicale in Edinburgh, insa dupa doi ani le-a intrerupt...era mai interesat de vanatoare si pescuit decat de cursuri si invatatura...in cele din urma pasii l-au purtat la Cambridge.
S-a hotarat sa studieze teologia, incheindu-si studiile cu succes, in anul 1831.
Darwin a primit oferta de a participa la o expeditie a navei regale de cercetare si masurare Beagle, in calitate de insotitor...la data de 10 Decembrie 1831, Beagle a pornit la drum.
La acea vreme nimeni nu putea intui faptul ca tanarul de douazeci si doi de ani va face descoperirea secolului.
Plecase in aceasta expeditie pentru a se indeparta de casa parinteasca si de tatal sau sever, insa si pentru a experimenta provocarea de a fi numit membru al expeditiei si de a participa la aceasta aventura.
La acea vreme navigarea in jurul lumii era o aventura deosebit de riscanta.
In timpul expeditiei ce a durat aproape patru ani, Darwin a avut ocazia sa cunoasca mai multe locuri si sa studieze natura, asa cum avea sa afle mai tarziu, cea mai importanta descoperire a fost in Chatam, una dintre insulele arhipelagului Galapagos.
Darwin a profitat de existenta unei multitudini de specii de pasari si a inceput sa colectioneze exemplare de sturzi, pitulice si cioc-gros.

Cand s-a intors in Anglia, la data de 2 Octombrie 1835, Charles Darwin nu mai era un necunoscut...el a fost intampinat de importanti cercetatori din domeniul stiintelor naturii.Aceasta se datora faptului ca, pe parcursul expeditiei, a trimis acasa multe dintre descoperirile sale, fosile, minerale, pasari impaiate, gandaci, viermi si corali.Deosebit de interesante s-au dovedit a fi pasarile pe care le vanase in insulele Galapagos...Darwin a observat ca nu erau atat de diferite pe cat crezuse initial.
Dupa ce a comparat atent oasele si forma corpului acestor pasari, a descoperit ca erau inrudite...ceea ce el considera a fi pitulice, sturzi si cioc-gros erau de fapt pitigoi.
Darwin a ajuns la concluzia ca aceste genuri de pitigoi (care astazi se numesc pitigoii lui Darwin) trebuie sa se fi dezvoltat dintr-o forma intitiala comuna, contrar credintei conform careia Dumnezeu le-a creat individual.

In anul 1844, Darwin si-a incheiat lucrul la primul sau manuscris cu privire la teoria evolutiei si selectia naturala.
La vremea aceea, stia ca nu dispune de destule informatii si fapte pentru a-si putea dovedi in mod concludent teoria...Cu toate acestea, au mai trecut alti patruzeci de ani pana cand, impreuna cu un apropiat camarad, Alfred R. Wallace (1823-1913), a prezentat teoria evolutiei in fata unei adunari a Linnean Society din Londra...un an mai tarziu, a aparut opera sa vestita "The Origin of Species" (Originea Speciilor).
Teza centrala a lui Darwin afirma ca speciile sunt schimbatoare, modificandu-se de-a lungul timpului...toate organismele vii, inclusiv specia umana, au evoluat treptat din alte organisme, procesul decisiv fiind selectia naturala.
Darwin si-a argumentat teoria selectiei naturale prin observari atente ale naturii si prin concluziile ulterioare.
Ca un fapt surprinzator, lui Charles Darwin si colegului sau apropiat Alfred R. Wallace, legile caracteristicilor ereditare le erau complet necunoscute...curios este faptul ca descoperitotul acestora, Georg Mendel (1822-1884) a fost contemporan cu Darwin si Wallace.
Georg Mendel, un preot augustin austro-ungar, parintele legilor privind caracteristicile ereditare, a intreprins cercatri si experimente in gradina Manastirii Brunn, actualul oras cehesc Brno...Principalul obiect de cercetare a lui Mendel l-a constituit mazarea de gradina.Activitatea sa a fost aproape uitata....de fapt in secolul al XIX-lea a fost oarecum redescoperita in mod independent de catre trei botanisti germani.

In primele decenii ale secolului al XX-lea, genetica s-a dezvoltat considerabil in Europa si America...obiectul experimentelor primilor geneticieni americani a fost de cele mai multe ori musculita de otet (Drosophila Melanogaster).
Thomas H. Morgan, cel care a utilizat pentru prima oara musca in experimente, a constatat cu uimire ca aceasta este vietatea perfecta pentru experimente: puteau fi crescute multe exemplare o data, aspectul interior al mustelor prezentamulte diferente iar specia se reproducea repede...astfel, incepand din anul 1908, Drosophila este specia utilizata cel mai frecvent la experimente.
In anii '20 si '30, biologii au prezentat teoria care facea legatura intre genetica si darwinism.
Aceasta fuziune, denumita si teoria sintetica sau neo-darwinism, a oferit darwinismului statutul pe care il detine in prezent.
In anul 1953, biologul american James Watson si fizicianul britanic Francis Crick au descoperit structura moleculara a materialului genetic - acidul dezoxiribonucleic (ADN).
De atunci, cunostintele privind bazele biochimice ale vietii au evoluat in mod spectaculos, mai ales in ultimele doua decenii.