Citat:
În prealabil postat de windorin
"Casatoria - cale spre sfintenie. Vietile sfintilor casatoriti"
David si Mary Ford - Editura Sophia
Exista mai multe feluri de a inchipui dragostea pentru aproapele: monahismul si casatoria sunt, in egala masura, "taine ale iubirii". Insa forma de temelie pentru comuniune ramane dragostea de inceput dintre barbat si femeie sub taina casatoriei. Dovada sunt nenumaratele pilde - reunite in aceasta carte - de sfinti canonizati care au fost casatoriti, dar pe care viata conjugala nu i-a impiedicat sa ajunga pe cele mai inalte culmi ale duhovniciei.
|
De acord ca se pot sfinti si cei care se casatoresc(desi ma indoiesc ca mai e posibil asa ceva in zilele noastre) dar in niciun caz monahismul si viata de cuplu sunt doua cai egale.
Dimpotriva Sfantul Pavel ne spune ca mai bine este pentru om sa nu se casatoreasca, pentru ca nu pastreaza numai curatia sufletului dar si cea a trupului:
1. Cât despre cele ce mi-ați scris, bine este pentru om să nu se atingă de femeie. 2.
Dar din cauza desfrânării, fiecare să-și aibă femeia sa și fiecare femeie să-și aibă bărbatul său.
.....
6. Și aceasta o spun ca un sfat, nu ca o poruncă. 7. Eu voiesc ca toți oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul așa, altul într-alt fel. 8. Celor ce sunt necăsătoriți și văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca și mine.
Tot Ap. Pavel ne mai spune:
9. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă.
Cei mai mari sfinti si-au pastrat si curatenia trupului si astfel au ajuns la desavarsirea ingerilor inca din aceasta viata:
30. Căci la înviere, nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer. (Matei 22)