View Single Post
  #1  
Vechi 28.01.2007, 09:59:01
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.790
Implicit

"Ce rost are ..." de Mircea Cărtărescu
(un articol de excepție)

Mă întrebam într-un articol de acum câțiva ani ce rost mai are să predai limba și literatura română în școli. Cum pomul se cunoaște după roade, spuneam, e limpede că toate vrăjelile noastre cu "Miorița" și Eminescu, și Sadoveanu, propozițiile subiective, predicative sau incidentale sunt timp pierdut de pomană. Mai bine-am lăsa-o baltă cu materia asta, și cu școala în general. Mai bine s-ar face adolescenții ucenici, ca pe vremuri, decât să mai piardă vremea prin școli. La ce-a folosit educația nației ăsteia, când vedem că jumătate de milion de oameni care-au citit "Luceafărul" și, unii, chiar "Joc secund" au putut pierde ore-n șir uitându-se la nașterea în direct a Monicăi Columbeanu, de parcă ea urma să-l nască pe însuși Mântuitorul, Doamne iartă-mă, și prin asta spărgând toate recordurile de audiență? La ce folosește audiența, dacă ea se face pe socoteala unor inși ca Becali sau ca Columbenii (cacofonia e aici nu doar intenționată, ci de-a dreptul inevitabilă)? Nu la tâmpirea unui popor întreg? Nu la impunerea unor modele de oameni care ne țin la marginea lumii civilizate?
La ce folosesc orele de limba si literatura română când tinerii nu mai citesc nimic? Când ideea de cultură, de știință, de arte a ajuns marginală si demodată, când toți știu numele celei mai jalnice "vedete" care-și fâțâie fundul la emisiunile de divertisment, dar n-a auzit nimeni de cel mai mare matematician, fizician, filozof sau poet român de azi? Nu vi se pare o lume pe dos? O inversare a tot ce invățăm în școală? O schizofrenie ce opune educația si realitatea? De ce mai invățăm? De ce mai ducem mai departe, ca pe o limbă rituală moartă, numele lui Eminescu, Caragiale, Creangă, Rebreanu? Ca să ajungem sa ne uităm masiv, un popor întreg, în fundul Monicăi Columbeanu, care naște în direct? I-am chinuit eu însumi pe elevi, timp de zece ani (ca să nu mai vorbesc de lucrul cu studenții, încă șaptesprezece) cu pronumele relative, cu acordurile, cu virgulele, cu regulile ortografice. Acum mă-ntreb de ce. Lumea vorbește tot cum a învățat ea, ala-n dala. Și ce să te mai miri, când primul-ministru insuși, într-un bilet adresat președintelui, îi scrie de parc-ar fi repetentul clasei, într-o limbă românească imposibilă: "Dacă ai ocazia să vorbești la Parchet despre subiect?". Ce-nseamna fraza asta? Nimic, e un nonsens. Nu se poate scoate nimic, nici pro-Băsescu, nici pro-Tăriceanu de-aici. E doar o exprimare cu picioarele a celui care, dincolo de păcatul că e omul lui Patriciu până-n vârful unghiilor, ne mai și chinuie urechile, de ani de zile, cu exprimări de tipul: "Omul care l-am văzut"... Discursul său din noaptea de Anul Nou a fost o bălmăjeală de cuvinte fără niciun fel de conținut real. Crezusem că Năstase e marele maestru în arta de a nu spune nimic în cât mai multe cuvinte. Uite că Tăriceanu pare să-l întreacă. Veți spune: treaba unui prim-ministru nu e să respecte ortografia, ci să-și vadă de ministerele lui. Uite, Vanghelie, cât e el de simpluț, face treabă la primărie. Uite, cei 300 din topul "Capitalului" nu s-au omorât nici ei cu școala, și ce bine-au ajuns, pe când belferimea si doctorimea, cu toate diplomele lor, dau din colț în colț. Eu cred însă că un analfabet (la propriu, sau doar politic, cultural, științific etc.) nu poate face nicăieri treabă. Ca un popor de "simpluți" șmecheri, care stiu să-nvârtă o suveică a băncilor și să cumpere echipe de fotbal, fără habar de ce-nseamnă o comunitate, binele public, valorile reale, nu face decât să-și fure căciula la nesfârșit. Să-nchidem naibii porțile scolii si să deschidem în loc școala șmecheriei, a ticăloșiei și-a tembelismului național. Ar fi mai adecvată realității.
Reply With Quote