Iacata-ma si pe mine, din vacanta.. cateva mintute de internet.
Eu cred ca Anna are dreptate ca toate ar trebui sa devina rugaciune in viata noastra, sau poate mai exact spus euharistie, daruire si multumire lui Dumnezeu. Asa cum la liturghie Ii dam lui Dumnezeu ce avem, pentru ca El sa transforme viata noastra iun totalitate, prin paine si vin, ar trebui sa incercam sa ne traim viata in general ca o euharistie. Deci, si relatia intima dintre soti, care este binecuvantata de Biserica.
Bineinteles ca asta nu se face de pe o zi pe alta, asa cum nici restul vietii nu devine euharistie din momentul in care am vrea noi asta.
As mai spune ca daca nu incercam sa traim tot ce facem in mod euharistic, daca nu asta e idealul nostru, atunci ceva nu e in regula cu felul in care ne traim credinta. Impartim inca activitatile "sfinte" de cele "profane", asazis lumesti, liturghia de viata de zi cu zi....
Eu sunt de prea putin timp casatorita ca sa judec, dar mi se pare posibil - sau "imposibil, deci: ce mai asteptam sa incepem, daca suntem crestini?" (cum ar fi spus poate Steinhardt).
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)
|