Citat:
În prealabil postat de dan73
Astazi, se pierde din vedere ca depasirea conditiei este in sus, pe verticala, nu pe orizontala. Nu schimbarea conditiei mele umane cu o alta conditie umana este tinta finala, ci impartasirea de firea dumnezeiasca.
|
Tind sa cred ca
implinirea noastra nu este o depasire a conditiei umane, ci doar adevarata implinire a umanului. Acum suntem cazuti sub fire, suntem ne'naturali, suntem denaturati si salbaticiti, iar in clipa in care reusim, cu ajutorul harului, sa facem faptele cele sfinte, abia atunci am ajuns la normalitate, la adevarul fapturii noastre. De acolo in sus, mai urca cine poate, insa noi macar la acea naturalete sa ajungem. Nichifor Crainic spunea, intr'un curs de mistica: "
Sfintenia - implinirea umanului." Deci indumnezeirea nu este o "depasire" a starii noastre, ci abia "normalitatea" si rostul crearii noastre. Nadajduiesc sa nu fi gresit in cuvinte.
Indumnezeirea nu este "impartasire de firea dumnezeiasca". Aceasta este o mare greseala pe care o putem spune. Indumnezeirea este patrunderea deplina de catre energiile dumnezeiesti necreate, de catre har, noi insine ajungand atunci "dumnezei dupa har", iar nu "dumnezei dupa fire". A se vedea pentru aceasta lucrarile Sfantului Grigorie Palama.
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36)