Ce ne puteti spune de impartasania copiilor pana la varsta de sapte ani? Dar despre cea a calugarilor?
Copiii cei nevinovati, pana la varsta de cinci ani, este bine sa-i impartasiti, daca se poate, si in fiecare duminica. Iar copiii de 6-7 ani, mai ales acum, este bine sa fie spovediti si apoi impartasiti, ca astazi copiii vad si aud multe sminteli, in casa, la televizor si peste tot, nefiind supravegheati de parinti.
La fel si despre cei batrani si bolnavi, zice Sfantul Simeon al Tesalonicului: „Cei batrani si bolnavi, care nu au impedimente canonice, este bine sa se impartaseasca mai des si in sarbatorile mari“. Totdeauna, inainte de a te impartasi, dupa ce ti-ai facut metaniile, dupa ce ai parasit pacatul si ti-ai facut canonul dat de preot, trei zile cel putin n-ai voie sa bei vin, nici sa mananci de dulce sau cu untdelemn. Iar in afara postului, fara Spovedanie, fara canon si fara o saptamana de post sau macar trei zile nu te poti impartasi. Cel putin trei zile inainte de a te impartasi sa nu mananci cu untdelemn si sa nu bei vin; numai mancare uscata. Asa este randuiala Sfintei impartasanii, fratilor.
Calugarii din manastiri, daca au duhovnic bun, sa se spovedeasca cat mai des. La noi, Spovedania, cum vedeti, e o data pe saptamana, vinerea. Da, am calugari foarte treji, care vin de doua-trei ori pe saptamana la marturisire: „Parinte, n-am fost la Utrenie; parinte, am ramas in urma cu canonul; parinte, am mancat inainte de masa“ sau te miri ce. Daca il mustra constiinta, el vine, ii pui mana pe cap, il dezlegi si se usureaza. Asa ca si calugarii batrani si bolnavi se pot impartasi o data pe saptamana; ceilalti, daca le da voie duhovnicul, se pot impartasi, cel mai rar, la patruzeci de zile, cel mai potrivit, o data pe luna. La Sfantul Simeon al Tesalonicului avem temei chiar pentru impartasirea la patruzeci de zile. El zice ca, o data la patruzeci de zile, fiecare sa se pregateasca si sa se impartaseasca, daca n-are vreo oprire canonica. Este pacat pentru cel care te opreste douazeci de ani de la impartasanie. in caz de moarte, daca vezi ca omul este gata, ii dai impartasania. Nu-l mai poti opri in caz de moarte; iar daca nu moare si mai traieste, face in continuare canonul dat. Asa sa stiti.
Niciodata nu se poate impartasi cineva, oricine ar fi, fara Spovedanie. Nici in caz de moarte sau de altceva, nu. intai Spovedania si apoi impartasania. (Ne vorbeste parintele Cleopa, vol. 2)
|