[caminaris]

În prealabil postat de Va_iubesc

Dragii mei frati in Hristos, ma bucur mult ca existati. Cum prenumele meu fusese deja luat de altcineva, m-am gandit sa imi pun un nume care sa exprime ce simt. Si iata, vedeti...Va iubesc!

Traiesc intr-o alta tara, unde exista preoti de doua "proveniente". Unii din Ardeal, care dau binecuvantare la o impartasanie deasa, chiar si de 2-3 ori pe saptamana, daca participi la Sf. Liturghie si ai dezlegare. Iar altii, care "merg" pe o impartasanie rara, in posturi sau maxim la 40 de zile. Eu, personal, urmez sfatul duhovnicului meu, deci merg pe calea ascultarii. Totusi, as dori sa stiu, daca ati citit ceva legat de asa ceva.

Eu am vazut ca in primele veacuri crestinii se impartaseau foarte des. Chiar Sf. Vasile cel Mare dadea binecuvantare sa se impartaseasca credinciosii de 4 ori pe saptamana. In prezent, in Grecia se merge pe acest sistem, in Ardeal din ce in ce mai mult, in Occident la fel. Poate stiti care au fost cauzele care au condus la o restrictionare a impartasirii dese. Rusii si majoritatea romanilor au ramas traditionali unei impartasiri mai rare. De ce aceste diferente?

Ma gandesc ca e important ca participarea la aceasta Taina sa fie facuta cu multa trezvie, cu pregatire, cu dorinta vie de a ne apropia de Trupul si Sangele Mantuitorului, cu spovedanie si intoarcere de la toate cele ale intunericului pt a putea primi Lumina. Asa ca pentru mine nu conteaza numarul de impartasiri, ci schimbarea noastra launtrica, incercarea noastra de imbunatatire, inainte de a ajunge in fata Sfantului Potir.

Haideti ca m-am tot intins la vorba. Acum va las si pe voi sa vorbiti.

Domnul sa va dea cuvant!
Elena

Inainte de impartasire trebuie sa tinem 5-6 zile de post - asta scrie in toate indreptarele de spovedanie. Ceea ce inseamna ca nu ne putem spovedi mai des de o saptamana pentru ca incalcam regula principala. Postul acesta e special ca sa-L cinstim pe Domnul nostru Iisus Hristos pentru jertfa Lui pe Cruce. Adica El s-a jertfit pentru noi, suferind fara vina chinuri inimaginabile!!! iar noi ne jertfim pentru el prin acest post. E tot ce putem aduce noi ca ofranda din suflet.
Acuma ca sa te impartasesti la o saptamana se poate dar inseamna sa o tii numai intr-un post. Cine poate sa faca asta n-are decat, va avea plata in cer pe masura. Cine nu poate asta, se impartaseste mai rar, dupa puterea lui.
Cei care sunt la inceputul vietii crestinesti adevarate, de practicant activ, se impartasesc mai rar - de 2 ori pe an la Pasti si la Craciun.
Dar ei evolueaza si intr-un an sau doi incepe sa le vina mai usor sa tina posturile, sa se roage etc. si atunci se impartasesc si in postul Sfintei Fecioare Maria si in postul Sfintilor Petru si Pavel.
Dupa cativa ani ajungi sa te impartasesti mult mai des pentru ca postul nu ti se mai pare o osanda ci chiar o bucurie.
Care ajung sa traiasca numai in post si in plus sa aibe si constiinta curata (ca fac fapte bune) aceea se pot impartasi si in fiecare saptamana. Dar nu de mai multe ori, ca sari peste perioada de pregatire!

În prealabil postat de andaluzia

Am si eu o nelamurire legat de Sfanta Impartasanie.De cand ma stiu mi s-a spus (si sunt convinsa ca e correct) ca inainte de a ti se administra Sfanta Impartasanie e necesara o pregatire sufleteasca precum si o curatire trupeasca-post si rugaciune-si bineinteles de marturisirea pacatelor.Ei bine de doi ani incoace de can am ajuns in Sua,am vazut(atat in cadrul BOR cat si in a celor grecesti)cum preotii impartasesc credinciosii fara a se fi spovedit sau postit inaine.Sunt putin confuza si as dori sa aflu mai mute lucruri referitor la subiect

In sua marea majoritate a crestinilor sunt catolici. Asa e la ei: nici nu se mai spovedesc inainte de Sfanta Impartasanie! Dau un ban si considera ca banul lor e echivalentul spovedaniei! Si asta e o regula instituita chiar de prelatii lor si Papa al lor. Ca urmare si preotii nostri care traiesc printre ei ajung dupa un timp sa fie influentati de catolici. Tu trebuie sa ignori ce fac altii si sa te comporti asa cum stii ca e bine: 5-6 zile de post si rugaciune indoita, rugaciuni pregatitoare, pacatele pe hartie dupa indreptar, tot, tot, tot. Si iti va fi greu, ca vei fi tentata sa te schimbi si tu dupa ei, aproape ca te vor obliga.
Heh, occidentul e un miraj pentru cei care isi doresc o viata mai buna pentru ei si familia lor. Dar daca o sa traiesti bine aici te duci in fundul iadului. Si nu pentru inca o viata ci pentru eternitate. Dumnezeu sa te ocroteasca!

În prealabil postat de vsm

Doamne ajuta!

Ascultarea este foarte importanta, intr-adevar...spovedania, la randul ei si impartasania la fel; am primit un sfat, de la parintele care ma sfatuieste din cand in cand, nu este duhovnicul meu,ce mi-a spus? sa nu uit in fiecare seara sa meditez la cele ce am facut in ziua respectiva si daca am gresit sa Il rog pe Dumnezeu sa ma ierte...cred ca tuturor vi s-a intamplat sa va intrebati dupa spovedanie:"Oare nu am uitat ceva?" Este foarte bine sa IL rugam pe Bunul Dumnezeu in fiecare seara sa ne ierte greselile, pacatele...intotdeauna mi-a fost teama sa nu fi uitat ceva...cred ca daca vom recapitula in fiecare seara cele petrecute in ziua respectiva va fi un pic mai usor la Sfanta Spovedanie...ce credeti?

Doamne ajuta!

Va iubesc pe toti!

Da, foarte frumos sfat. Cu totii ar trebui sa ni-l insusim. Este o carte: "Cele 24 vami ale vazduhului" - daca ai gresit ceva in ziua respectiva poti sa te duci la capitolul cu pricina, spre exemplu la vama a 20-a - a nemilostivirii, ca n-ai dat 1 leu unui sarac care ti s-a parut prea sanatos sau prea bine imbracat. Si acolo e totul asa de in amanunt explicat incat iti dai seama ca ai facut mai multe pacate odata: l-ai judecat pe cersetor, nu i-ai oferit nici macar un cuvant de bine daca n-ai vrut sa-i dai bani (ce a cerut el), ai oferit exemplu rau trecand pe langa el ca trenul prin gara etc. - o gramada de pacate decurg dintr-unul singur!

În prealabil postat de ory

Oricum, exista destule erori in ceea ce priveste spovedania la manastiri, am multe prietene care, in loc sa-si schimbe duhovnicii, foarte aspri, de altfel, au renuntat la biserica....si este Pacat ! Caci Dumnezeu nu este chiar atat de neingaduitor si nici nu cred ca a conditionat intr-atat " sa gustam din Trupul Sau si sa bem din Sangele Sau intru amintirea Sa ..."
....Un om simplu nu are cum sa inteleaga , ii este bine asa cum este si se simte vrednic sa judece pe altii ( ma refer la cei care le au cu literatura religioasa ) .

Ory, prietenele acelea n-au renuntat la biserica! Decat pe moment. Tu ai vazut ca au renuntat dar asta nu inseamna ca nu se vor intoarce. Astea au fost conditiile pe care le-a cerut Dumnezeu de la ele, acelea pe care li le-au spus duhovnicii aspri de care vorbesti. Ele au si alte alternative. Daca au ales alternativa manastirii, unde sunt duhovnici mai aspri decat pot ele suporta, o sa-si gaseasca in parohii un duhovnic mai bland. Ca omul tot spre viata crestina tinde. Daca nu acum atunci mai tarziu ele tot se vor indrepta spre un duhovnic. Ca doar de asta imbatranim (in loc sa intinerim cu cat trece timpul), ca sa vina bolile cele curatitoare - bolile, neputinta, ele sunt doctorii care ne indreapta invariabil spre Dumnezeu - Tamaduitorul sufletelor.