[ory]

Nici eu nu as putea sa accept a ma impartasi in fiecare saptamana, poate ca este si din obisnuinta traditiei noastre Bisericesti caci, daca ai fi crescut cu aceasta indeletnicire nu ti s-ar fi parut nimic iesit din comun . Si atunci, pana unde se poate limita vrednicia sau nevrednicia noastra reala, multe ne sunt deprinse in mod psihologic, chiar si credinta intr-o oarecare masura.
Personal, am fost obisnuita intr-o severitate excesiva in ceea ce priveste ortodoxia, bazata mai mult pe mediul monahal care, m-au influientat foarte mult. De exemplu ; la 14 ani am tinut tot postul Craciunului si as fi riscat sa nu primesc Sf. Impartasanie, doar daca as fi mancat o bomboana incerta din punct de vedere alimentar, ca si compozitie.... Am avut numai duhovnici calugari, chiar si Episcopi cativa ani...
Ca femeie tanara si casatorita, cred ca as admite o data pe an Sf. Impartasanie, si aceasta cu acordul duhovnicului, cu Spovedanie si cu cele necesare pregatirii acesteia.
Dar, nici asa ...sa fii restrictionat zeci de ani de zile atata timp cat incerci sa-ti cureti greselile si chiar dovedesti o existenta moral-crestina in limita putintei fiecaruia.