El a fost primul care a zis "sa ne luam". Partea materiala e oarecum o problema - dar nu pentru mine pentru ca eu nu sunt materialista. Eu am posibilitati materiale mult mai mari ca ale lui si familia mea l-a acuzat la un moment dat ca e vanator de zestre. Eu nu cred asta.
Nu i-am spus niciodata de framantarile mele - nu vroiam sa-l sperii sa creada ca a dat de vreo habotnica.
Dar asa e - trebuie sa discut cu el si sa-i spun ce ma framanta si sa vad incotro o ia.
Din pacate in familia mea e o traditie atee - parintii mei nu sunt cununati, fratele meu nu e cununat desi traieste de 13 ani cu aceeasi femeie....
Eu sunt singura mai "ciudata" din familie. Si pentru ca am terminat o facultate - lumea spune ca n-ar trebui sa fiu atat de religioasa - ca ar trebui sa fiu mai realista. Oarecum la noi in familie se considera ca religia este opiul saracului si de cate ori ma vad ca ma rog sau ca merg la biserica se gandesc ca am innebunit.
Si in nici un caz n-as face nunta cu tam tam - amandoi avem copii destul de mari (mai ales el) ar fi caraghios sa ne purtam ca doi adolescenti. Si eventual sa-mi pun rochie alba cu lamaita.
|