eu cu postul alimentar nu am avut niciodata probleme desi sunt o mare pofticioasa in rest.. insa, in perioadele de post, chiar si in cele lungi Postul Craciunului, Postul pastelui pur si simplu nici nu ma mai gandesc la mancarurile de dulce.. recunosc ca am avut exemplu in familie fiind crescuta de o bunica foarte credincioasa care a tinut toata viata post vinerea. eu acum tin mereu post si miercurea si vinerea si de carne sau oua sau branza nu-mi e pofta deloc... ba chiar am realizat ca daca e post atunci trebuie sa ma infranez de la ceea ce chiar imi place chiar daca respectiva mancare e de post.. asa ca, desi, de exemplu, ma dau in vant dupa cartofii prajiti, in post ii mananc doar fierti cu putina sare.
problema pe care o am eu este fumatul
am acest viciu urat si singurul lucru pe care-l pot face in post este sa ma abtin si sa reduc numarul de tigari si cand fac economie astfel de bani, sa fac milostenie.. adica mai mult decat in restul timpului..
cat despre pacatele trupesti... dupa ce am trait in pacat ani de zile mi-a dat Bunul Dzeu in mare mila lui dureri sufletesti mari care mi-au deschis sufletul spre calea adevarata si acum nici macar nu ma mai gandesc sa fac asa ceva.. adica, sa nu mint, de gandit ma gandesc dar mult mai rar si nu mi se pare un sacrificiu mare de facut pentru mantuire... stiu ca poate fi dificil pentru unii de inteles de ce pot sa ma infranez cu atata usurinta de la placeri trupesti sau alimentare dar imi e greu sa renunt la patima fumatului...
Un sfat despre infruntarea ispitelor din partea parintilor sau a celor din anturaj in perioadele de post.. ca sa nici nu para ca ma mandresc ca tin post sau sa evit in aceasta perioada "certuri" pe tema asta cu cei care nu inteleg/accepta ideea de post pur si simplu nu le spun ca tin post.. refuz politicos pe motiv ca tin cura de slabire sau nu mi-e foame in acel moment sau sunt deranjata la stomac si prefer o salata, etc....