Citat:
În prealabil postat de Marius22
Suflete al meu,/Suflete al meu,/Scoala-te, pentru ce dormi?/Sfarsitul se apropie/Si te vei tulbura./Ci te desteapta/Ca sa se milostiveasca spre tine Hristos-Dumnezeu,/Care pretutindenea este/Si toate le plineste.
Deloc intamplator, in Condacul Canonului Sfantului Andrei Criteanul, sufletul este chemat la pocainta. Trebuie inceputa acea schimbare, acea incercare de asezare in Hristos, cu propriul nostru suflet.
|
Multumesc Marius ca mi-ai reamintit de canonul Sf. Andrei, pe care il iubesc nespus.... intotdeauna, aceasta parte a canonului a fost preferata mea, poate si ptr ca am simtit-o ca pe un punct culminant..parca in ea ar sta concentrata toata frumusetea si maretia acestui canon...dumnezeiesc de frumoasa... mi se face de fiecare data pielea gaina cand o ascult... si lacrimile nu se pot opri