[maria63]

Este adevarat podolski_2 ,
aceste arme de lupta la indemna oricui:smerenia , postul , ascultarea ,rugaciunea ,milostenia sunt de o finete si subtirime a intelegerii extraordinare.
Le-am inteles dupa mult timp de infruntare si lupta cu ispitele.
De exemplu prima oara cand am reusit sa tin post negru am avut o stare de euforie ,o energie , o bucurie , pace , liniste ,exuberanta pe care nu le-am mai trait niciodata...Si toate astea dupa ce o zi am muncit din greu doar cu trei inghitituri de agheasma si o bucatica de anafura !
Nu m-am gandit ca povesind toate astea celor apropiati mie ar fi o lauda de sine !
Era o fericire care vroiam sa o impartasesc,sa le spun ca nu e imposibil ,sa le spun sa nu se mai planga ca nu pot sa tina macar un post usor (iata aici ii si judecam)pentru ca se poate , daca ai credinta si te rogi la maica domnului sa-ti ajute.
Stiti ce am patit? Unii m-au inteles dar nu mi-au urmat exemplu, altii m-au crezut nebuna (si i-am starnit sa huleaca!) ,m-am certat cu altii , iar eu dupa catva timp nu am mai putut din diverse motive(nu am mai avut putere !)sa tin post negru.Nu am mai avut niciodata acea stare de bine.In ziua in care vroiam sa tin post negru , incepand cu ora 12 sau 14 ma durea capul atat de tare incat pur si simplu nu ma rezistam trebuia sa iau pastile .Acest lucru s-a repetat de cateva ori! Si toate astea pentru ca nu am inteles ce inseamna sa fi cu adevart smerit.
Concluzia:
tot ce am crezut ca e bine si ma ajuta sa ma inoiesc sufleteste , sa lupt cu deznadejdea , cu tristetea , cu disperarea si am spus cu voce tare s-a intors impotriva mea.
Am avut totusi si un mare foloas:
am inceput sa inteleg e e smerenia
Si trebuie sa o iau de la capat.