@Evreulcelales - eu ma refeream in speta la romani si crestini, dar sigur se poate aplica si la alte nationalitati si religii. E vorba de identitatea noastra in fond.
Subiectul/topicul meu a pornit de la urmatoarele aspecte:
1. Am fost intrebata: ai plecat din tara ca nu ti-a fost bine (altfel nu plecai) si pana la urma tot la comunitatea romaneasca te duci (unde tot de probleme dai)?
Intrebarea mi s-a parut buna.
2. Un alt topic referitor la a te ruga in biserici catolice daca nu ai una ortodoxa (n-am inteles daca neaparat romaneasca).
3. O discutie cu altcineva despre produse romanesti si magazine de acest fel in strainatate, sau ce mai caram/primim din tara. E vorba de nostalgie, sau de calitatea produselor. Multe imi lipsesc si mie (alimente, carti), dar multe au disparut de mult de pe piata, iar altele multe nu mai sunt cum au fost inainte (in copilaria mea).
Interesant lucru: cand (cei care) suntem in tara tanjim dupa strainatate si produsele, valorile lor, cand plecam acolo, tanjim iar dupa ale noastre. De fapt ce anume vrem? Raspuns: sa fie totul peste tot!
Acum referitor la ceea ce ati raspuns voi:
a. ba da, in multe locuri romanii se izoleaza, nu se poate face nimic in comun, nu se ajuta. Banuiesc eu ca se leaga cu pct. 1 de mai sus. Cu biserica ortodoxa romana sunt inca destule probleme, deci credinta nu ne ajuta asa mult sa ne unim.
b. da, este greu ca nu suntem acceptati de localnici. Suntem totusi diferiti si ar trebui sa nu renuntam numai noi la valorile noastre, sa nu ne adaptam numai noi. Deschiderea ar trebui sa fie de ambele parti, un schimb frumos de invaturi si valori. Aici este problema mea.
De aceea eu sunt de parere ca trebuie sa putem sa da din ceea ce este bun romanesc: retete, mancaruri, produse, valori, cultura si pe de alta parte sa si primim fara prejudecati si rautate: produse locale, cultura, traditii, chiar religie (sa intram in lacase, sa citim despre religia si cultura/traditiile lor), sa-l gasim pe Dumnezeu si in alta parte, acolo unde de fapt El ne asteapta chiar.
Daca ar putea ar spune: n-ai biserica romaneasca. Uite sunt Eu sunt si aici, hai sa vorbim!
Cand te duci sa te intalnesti si sa vorbesti cu iubitul/iubita, nu mai conteaza unde se intampla, important este sa fie acolo cu tine, sa fii langa el.
Nu spun sa ne schimba credinat, ci doar sa fim mai deschisi si mai toleranti.
Si de aceea intrebam cine suntem. Noi suntem ai lumii si ai lui Dumnezeu.
|