experienta proprie
Eu am inceput sa citesc Psaltirea in adolescenta pentru anumite motive pentru ca am auzit de la mama ca bunicii si strabunicii o citeau si avea o foarte mare putere. Ea imi spunea ca se citeste pentru dusmani dar aceasta ca sa se lamureasca, sa se clarifice lucrurile, sa iasa adevarul la lumina. Asa ca eu m-am pus sa o citesc pentru a mi se lamuri anumite lucruri din viata mea, lucruri, situatii, patimi pe care le simteam ca fiind "dusmanii" mei. Am mai citit-o si cu alte motive. Prima oara, nu stiu de ce, mi-am propus 5 catisme. Chiar nu stiam cum se zic sau cate se zic, am citit pur si simplu in Psaltire cum se face de fiecare credincios (rugaciunea de dinainte, rugaciunile de dupa fiecare catisma). Apoi daca vedeam ca nu ma tin de programul asta am scazut la 2 pe zi, apoi la 1 pe zi pentru ca nicicum nu ma tineam, venea o vreme cand renuntam si pur si simplu treceau zilele fara sa zic nimic. Va spun sincer ca niciodata n-am reusit sa duc Psaltirea pana la capat, la un moment dat renuntam, nu stiu de ce, chiar nu stiu de ce, e o situatie care imi confirma cat de greu e sa o faci. Va spun din inima ca imi propuneam foarte hotarat cand incepeam, ca uite, zic nr asta pe zi si nu ma las pana nu termin. Niciodata in viata mea n-am terminat-o. Cu toate acestea, de fiecare data cand citeam chiar si numai un nr limitat de catisme intr-o perioada, problema pentru care ma rugam se rezolva miraculos. Daca ar fi sa spun din proprie experienta rugaciunile care nu dau gres niciodata, acelea sunt cele catre Maica Domnului si Psaltirea.
__________________
"Daca cineva mi-ar fi dovedit ca Hristos sta in afara adevarului, si daca in realitate adevarul ar sta in afara de Hristos,atunci as prefera sa fiu cu Hristos si nu cu adevarul" (Dostoievski)
"Daca Dumnezeu nu exista atunci totul este permis" (tot Dostoievski)
|