Citat:
Īn prealabil postat de 8NihilSineDeo9
ca sa intelegi cum privesc eu angajarea spirituala, du-te si spovedeste-te.
prima data eu m-am spovedit din curiozitate, ca ulterior sa realizez ca este o necesitate.
|
Uite, ma spovedesc in public, cit de sincer pot eu, ca sa-l scutesc pe popa de ceva penibil:
Doamne, iarta-ma ca nu cred nimic in ceea ce te priveste, ca tot ce te priveste mi se pare stupid, pentru ca eu cred ca tote energiile cheltuite pentru venerarea ta s-ar putea dirija catre ceva mai util societatii si regret fapta comisa.
Nu crezi ca e cam ridicol? Crezi ca cineva care nu crede in ceva i s-ar putea spovedi acelui cineva?