[cristiboss56]

Dumnezeu iubeşte acele rugăciuni care I Se aduc în modul cuvenit, adică cu acel sentiment al neputinţei şi nevredniciei noastre. Am accentuat acest aspect pe un alt Topic , la Pocăinţă , când am vorbit despre Smerenie. Pentru a exista acest sentiment al neputinţei şi nevredniciei, se cere lepădare desăvârşită de răul din noi , şi supunere faţă de poruncile lui Dumnezeu, se cere SMERENIE şi lucrare DUHOVNICEASCÂ neâncetată. Sfântul Nectarie al Pentapolei ne îndeamnă: "Lăsaţi toate grijile pe seama lui Dumnezeu, căci Acela lucrează pentru voi. Să nu deveniţi mici la suflet şi să nu vă tulburaţi ! Cel Care cercetează cutele cele mai adânci ale sufletelor omeneşti, cunoaşte şi poftele voastre şi are puterea să vă scape de ele, aşa cum doar El o ştie. Voi să cereţi de la Dumnezeu şi să nu vă pierdeţi curajul vostru. Să nu credeţi că de vreme ce dorul vostru este sfânt, aveţi dreptul să vă răzvrătiţi, să nu bănuiţi că rugăciunile voastre nu sunt auzite. Dumnezeu împlineşte dorinţele voastre în modul în care voi nu ştiţi. Deci, liniştiţi-vă şi chemaţi-L pe Dumnezeu. Rugăciunile şi implorările voastre nu vă duc la desăvârşire ele însele. La desăvârşire conduce Domnul, Care vine şi Se sălăşuieşte înlăuntrul nostru, când împlinim poruncile Lui ." Una dintre primele porunci este să se plinească în viaţa noastră nu voia proprie , ci voia lui Dumnezeu. Şi să se facă "tocmai aşa cum se împlineşte în cer de către îngeri". Astfel, vom putea şi noi să spunem : << Doamne, nu aşa cum vreau eu, ci cum vrei Tu. Facă-se voi Ta precum în cer şi pe pământ . >> Deci fără Hristos înlăuntrul nostru, rugăciunile şi cererile ne duc la înşelăciune.