[cristiboss56]

Nichifor Crainic, din botez Ion Dobre, s-a născut la 12 dec. 1889, în Bulbucata, jud. Vlaşca. A studiat la Seminarul "Central" ( 1904-1912 ) şi la Facultatea de Teologie din Bucureşti ( 1912-1916 ) . Între anii 1916-1918 a participat la primul război mondial, lucrând într un spital din Iaşi după care îşi continuă studiile de specializare la Facultăţile de Teologie Catolică şi Filozofie ale Universităţii din Viena ( 1920-1922 ) . A lucrat ani în şir la redacţia unor ziare ca "Neamul Românesc" a lui Nicolae Iorga, "Dacia" , "Lamura", "Cuvântul" , a condus el însuşi ziarul "Calendarul" şi revista lunară " Gândirea ". Laureat al Premiului Naţional pentru poezie, membru al Academiei Române. A fost angajat şi în viaţa politică, ocupând postul de secretar general în Ministerul Cultelor şi Artelor, deputat independent de Vlaşca şi ministru al Propagandei Naţionale. Din iarna anului 1944 până în mai 1947 a stat ascuns la mănăstirea Sâmbăta de Sus, în casa unor preoţi din Munţii Apuseni . Datorită persecuţiei comuniste fiind judecat în lipsă în iunie 1945 , a fost condamnat la închisoare pe viaţă. A fost închis la Văcăreşti , apoi la Aiud, unde a stat 15 ani, fiind eliberat în 1962. A trecut la Domnul la data de 21 august 1972 la Mogoşoaia lângă Bucureşti. Opera sa poetică şi literară se bazează pe o viziune teologică asupra istoriei şi artei româneşti, poezia lui fiind inspirată din Viaţa câmpenească şi dominată de o notă religioasă.