|
În prealabil postat de Stefan500
Pentru multi sinucigasii sunt doar niste lasi (nu ma refer neaparat din punctul de vedere al bisericilor crestine).
Dar uite ca acum stati de vorba cu unul care a incercat s-o faca. Da, e socant sa te confesezi, dar vreau niste raspunsuri la anumite probleme.
De ce am incercat? Au fost 3 incercari: de 2 ori am incercat sa-mi bag foarfeca in mine, iar 1 data am incercat sa sar dupa balcon. Dar de fiecare data parca ma oprea cineva; cred ca Dumnezeu vrea ca Stefan sa traiasca. Am incercat din mai multe cauze:
- singuratate (imi doresc foarte mult sa am o pritena, caruia sa nu-mi fie rusine sa-i spun ca o iubesc, cu care sa fac multe lucruri impreuna, care sa aiba timp de sufletul meu :( );
- Mama e mai tot timpul ocupata cu servicul si nu are intotdeauna timp sa stea de vorba cu mine; nu fac intotdeauna ordine si curatenie (defapt in majoritea cazurilor, ca sa fiu sincer), si chiar si atunci cand fac putin si incerc sa fac ceva bun tipa la mine si imi zice "boule", "nesimtitule"...
- faptul ca nimeni nu ma baga in seama, desi creirul meu a memorat multe chestii interesante (nu chestii legate de manele si alte porcarii asemenea) - stiu ca lauda este un pacat, dar mi-ar placea, ca uneoeri, atunci cand fac ceva bun sa-mi multumeasca cineva, pentru a-mi da puterea sa fac lucruri bune in continuare;
- in clipele alea ma gandesc ca nimeni nu mai vrea, si ca toti vor sa scape de mine: mama ca sa nu mai ii ocup casa cu aparate vechi, tata ca sa nu-mi mai platesaca pensie alimentara, bunica ca sa nu-i mai fie rusine cu oaia neagra a familiei (tatal si bunica: nu invat bine, nu am bani, deci si prin urmare nu o sa am o sotie - deh, n-am bani; nu conteaza ca sunt un biat bun, ca nu ma duc prin tot felul de localuri sa ma imbat, ca nu ma droghez - verisoara aceea care imi este buna prietena mi-a zis ca bunica mea aprecieza ca sunt un baiat cuminte, dar mie nu imi zice niciodata asta, si acest lucru ma doare), ca nu o steresez pe veriosara mea cu problemele mele... si ma gandesc ca dupa ce nu voi mai fi o sa-si dea seama ca au pierdut si eu un suflet bun...
E si vina mea, ca sunt cam prea egoist uneori si ma cred buricul Pamantului... Dar, poate am fost si prea alintat!
Daca stie cineva (doar de prima tentativa). Da, stie: verisoara (ea a aflat prima), preotul de Biserica de langa mine, sora si mama. Verisoara s-a speriat, parintele a zis ca nu ar mai trebui sa vorbeasca cu mine (nu mi-a dat canoane, ca a zis ca degeaba imi da daca eu nu ma indrept), sora a fost indiferenta, mamei i-am spus la nervi si a zis "ce, ma ameninti" (si ea era nervoasa)
[b]VA ROG SA NU ARUNCATI CU PIETRE IN MINE![/u]
|