MARIUS_DANIEL: "Referitor la datul in vileag, preotul nu trebuie sa incalce taina spovedaniei pentru nici un motiv,dar sa fie ferm si chiar aspru,sa-i spuna omului sa-si declare faradelegea in fata justitiei,fiindca adevarul ne elibereaza".

Nu tot ce ne pare noua logic, e logic si in acceptiunea Sfintilor Parinti. Iata ce spune avva Alonios:
" Daca nu vei spune minciuni, multe pacate ai sa faci.
Doi oameni au omorat in fata ta, si unul dintre dansii a fugit in chilia ta. Dregatorii il cauta si te intreaba:
- In fata ta s-au intamplat acestea?
Daca nu minti, il trimiti pe om la moarte. Mai bine-l lasi in fata lui Dumnezeu, cu mainile dezlegate, caci El le stie pe toate."
Iar avva Antonie spune urmatoarele:
" De la aproapele nostru vin viata si moartea. Daca-l vom castiga pe frate, il castigam pe Dumnezeu. Daca-l smintim pe frate, pacatuim, impotriva lui Hristos."

Avand in vedere cele de mai sus, imi vine greu sa cred ca ceea ce se spovedeste omul ajunge si la alte urechi. Dupa spovedanie preotul trebuie sa uite ceea ce i s-a spus, nu sa se "incarce" cu cele spovedite, fapt prin care si-ar pierde linistea interioara necesara unui preot si duhovnic. Dar cum nu exista padure fara uscaturi, or exista si exceptii, cu toate ca eu nu cunosc nici una, dar exceptia este exceptie si nu reprezinta niciodata majoritatea.
Preotul nu reprezinta justitia pamanteana ci justitia cereasca.