[heaven]

Imi pare rau pentru asta si intentia mea nu a fost sa te jignesc si nici nu am avut pretentii de scris academic (pana la urma si dintre noi mai suntem care facem greseli),ci, sa fie cat de cat inteligibil.
In schimb,am vazut ca internetul il poti utiliza,deasemenea consideri ca esti apt sa iti dai cu parerea in privinta anumitor subiecte,desi,poate nu esti mereu in masura sa o faci,de aceea m-am gandit ca un minim de efort ai putea depune sa incerci sa inveti sa scrii cat de cat corect.Si,dovada ca nu sunt foarte departe de adevar: in posturile precedente ai folosit cuvantul "ieu" in loc de "eu",iar in ultima ta postare l-ai utilizat corect.Deci,se poate,draga Georgepacuraru!
Eu spun sa ai mai multa incredere in tine pentru ca poti mai mult decat crezi!
Revenind la subiect:ce am subliniat eu este faptul ca aceasta credinta si iubire de Dumnezeu se afla in sufletul omului,indiferent unde s-ar afla el.
Viata spirituala a cuiva este mai ales o traire interioara.Daca aceasta depinde exclusiv de exteriorul persoanei,atunci,nu stiu daca o mai putem numi viata spirituala.
Te intreb: cum iti explici ca atatia sfinti au trait in pustie,in pesteri ori,altii au mers prin lumea intreaga si,totusi,nu s-au indepartat nicidecum de Dumnezeu?Pentru ca nu aveau cum:traiau cu Dumnezeu in suflet si in cuget!