[Iustin32]

In Faptele Apostolilor cap. 10, vers. 25-26, Apostolul Petru respinge închinarea ce i-a adus-o Corneliu, sub cuvant că el este om, deoarece Corneliu îl socotise că este mai mult decat om, adică zeu. Sutasul roman era familiarizat cu notiunea de zei, ca unul ce fusese păgan. Deci, socotind pe Petru ca pe un trimis al lui Dumnezeu, el era foarte înclinat a-l socoti ca zeu - iar dacă nu ca zeu, cel putin ca pe un om superior celorlalti oameni sau semizeu -, căruia el credea că i se cuvenea nu venerare, ci adorare, ca zeilor, ceea ce Petru a refuzat să i se aducă. În citatul din Faptele Apostolilor (14, 13-15), Pavel si Varnava resping închinarea ce li s-a adus pentru acelasi motiv ca si mai sus, căci erau socotiti ca zei si li s-ar fi adus adorare, nu venerare. Contextul ne spune clar că locuitorii pămantului din Listra, uimiti de minunea vindecării ologului din nastere de către Pavel, în văzul tuturor au strigat: Zeii, asemanandu-se oamenilor, s-au coborat la noi. Si ziceau de Varnava ca este Zeus, iar de Pavel că este Hermes, de vreme ce era "purtatorul cuvantului" (Fapte 14, 11-12). Astfel, este lesne de înteles refuzul apostolilor de a fi adorati ca niste zei, de vreme ce ei tocmai împotriva zeilor predicau întoarcerea la Unicul Dumnezeu (Fapte 14, 15-17). Si acestea zicand, abia au potolit multimile, ca sa nu le aduca jertfă (Fapte 14, 18), se spune în continuare. În al treilea citat (Apoc. 19, 10), îngerul descoperitor al vedeniilor apocaliptice respinge închinarea ce i-a adus-o Apostolul si Evanghelistul loan. Respingerea este motivată: Sunt împreuna-slujitor cu tine..., adica sunt egal cu tine, ca slujitor al lui Dumnezeu, cum esti si tu, deci suntem în raporturi de egalitate si nu se cuvine să primesc de la tine închinare, mai cu seama că si tu esti aici, nu în trup, ci în duh (Apoc. 1, 10), adica în stare îngerească; si în plus, si tu ca mine esti în ,,duhul proorociei,,, care constă în a marturisi pe Iisus. Al doilea motiv al refuzului este exprimat în cuvintele: ,,Lui Dumnezeu te închină,,. Dumnezeu era de fata si îngerul descoperitor I-ar fi adus o jignire daca ar fi primit pentru sine, chiar în fata lui Dumnezeu, închinare de la loan. Chiar si între oameni este jignitor a respecta prea mult pe un înalt slujitor al unui conducător de tară, cand acel conducător este de fată. Totdeauna, toată atentia si toată cinstea se îndreaptă către cel ce este mai-marele tuturor, atunci cand el este prezent. Dar aceasta nu înseamnă că cei din jurul lui nu ar fi si ei oameni de mare cinste.
Insă în ce priveste cinstirea si venerarea pe care oamenii o aduc sfintilor si îngerilor lui Dumnezeu, acestea sunt primite de ei, după cum se poate vedea în diferite locuri ale dumnezeiestii Scripturi. Un prim exemplu se poate vedea atunci cand a treia căpetenie trimisă de împăratul Ohozia, cu cei cincizeci de oameni ai lui, venind si cazand în genunchi înaintea lui Ilie, l-a rugat, zicand: „0mul lui Dumnezeu, sa nu fie trecut cu vederea de ochii tai sufletul meu si sufletul acestor cincizeci de robi ai tai” (IV Regi 1, 13). Si iarăsi: ...fii proorocilor cei din lerihon... au iesit înaintea lui (Elisei) si i s-au plecat pana la pamant (IV Regi 2, 15). Si iarăsi: Atunci împaratul Nabucodonosor a cazut cu fata la pamant si s-a închinat înaintea lui Daniel... (Dan. 2, 46). Si iarăsi, vedem că Valaam s-a închinat si a cazut cu fata la pamant... înaintea îngerului Domnului (Num. 22, 31). Iarasi vedem ca îngerul Domnului a primit închinare de la Isus al lui Navi, care a căzut cu fata la pămant si i s-a închinat (Iosua 5, 14-15). Ingerii au primit închinare de la Lot (Fac. 19, 1). îngerul Domnului a primit închinare de la Manoe si femeia lui, care i s-a închinat lui pană la pămant, iar îngerul Domnului s-a înăltat cu para focului de pe jertfelnic (Jud. 13, 18-21). îngerul Domnului a primit închinare de la David si de la bătranii poporului (I Paral. 21, 16-18). îngerul Domnului a primit închinare de la Daniel Proorocul (Dan. 8, 18; 10, 9-15). Iată ca în cele de pană aici ti-am răspuns la cele ce ai afirmat dumneata, că îngerii si sfintii lui Dumnezeu nu voiesc a primi închinare de la oameni. Citeste cu atentie locurile indicate din Sfanta Scriptură si vei întelege destul de clar că nu ai dreptate în cele ce sustii, si că atat sfintii lui Dumnezeu, cat si îngerii Lui, primesc cinstire si venerare de la oameni, fară ca această venerare a lor sa aducă vreo mahnire lui Dumnezeu. Caci cum S-ar putea supăra Dumnezeu cand vede pe prietenii Lui cei iubiti si pe casnicii Săi ca se slăvesc în numele Lui, cand El însusi i-a proslavit pe ei (Rom. 2, 10) si i-a înzestrat cu puteri minunate si cu daruri deosebite?