Citat:
În prealabil postat de hmiron
Sa zicem ca poate unii parinti si-au supraestimat calitatile parintesti. Eu n-am vazut pe nimeni care sa spuna: "e vina mea, eu am gresit", din contra: peste tot unde ma uit numai parinti care sunt surzi, muti si orbi, care se intreaba mereu "unde am gresit?" sau isi spun mereu "nu am ce sa-i fac, e scapat de sub control". Cu alte cuvinte oricine sau orice altceva e de vina, numai ei ca parinti nu. Ei, saracii, au facut tot posibilul.
|
Stii ce trebuie sa le raspunzi unora ca acestia ?!
Sa le zici asa: "Ati crezut ca voi singuri va educati copiii? Cat de amarnic v'ati inselat si cat de triste sunt roadele acestei mandrii. Cum oare sa poata face omul ceva, de nu va intari Domnul?! Pentru ca v'ati increzut in (ne)priceperea voastra, Domnul nu a mai avut acceptul vostru de a interveni in cele de trebuinta. Prin urmare, priviti'va si duceti'va roadele increderii in puterile proprii."
Ne e de folos sa citim, din cand in cand,
Psalmul 126, care zice: "De n-ar zidi Domnul casa, in zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar pazi Domnul cetatea, in zadar ar priveghea cel ce o pazeste. In zadar va sculati dis-de-dimineata, in zadar va culcati tarziu, voi care mancati painea durerii, daca nu v-ar da Domnul somn, iubiti ai Sai. Iata, fiii sunt mostenirea Domnului, rasplata rodului pantecelui. Precum sunt sagetile in mana celui viteaz, asa sunt copiii parintilor tineri. Fericit este omul care-si va umple casa de copii; nu se va rusina cand va grai cu vrajmasii sai in poarta."
Omul trebuie sa se smereasca si sa zica: "Doamne, eu fac tot ce pot, dar nu ma lasa, unde gresesc eu, plineste Tu. Ai mila, Doamne, de lucrarea aceasta si da'mi sa o pot face cum trebuie, spre slava Ta si bucuria noastra."
Omul nu are putere sa pazeasca, sa zideasca, sa creasca bine copilasii, doar de unul singur.