[ovidiu-s]

În prealabil postat de condor

Daca intalnesti persoane care isi zic crestini, dar care neaga invierea mortilor si sustin, dimpotriva, ca sufletele lor vor fi luate la cer de indata ce mor, pe acestia sa nu-i socotesti crestini".Dialogul cu Trifon

Aici sfântul Iustin Martirul nu se referă la dispariţia sufletului după moarte cum susţin sectele adventiste şi iehoviste, ci îi avertizează pe creştini sa nu îi creadă pe cei ce se consideră mântuiţi încă de pe lumea aceasta şi sunt siguri că vor merge în Rai, înainte de judecată, cum susţin anumite secte neoprotestante actuale. Sfântul Iustin nu se referă la dispariţia sufletului după moarte aşa cum încearcă să interpreteze ereziile adventiste si iehoviste.

În prealabil postat de condor

"Asadar sufletul se impartaseste de viata, de vreme ce Dumnezeu vrea ca el sa traiasca, Apoi cand Dumnezeu nu vrea ca el sa mai traiasca, el nu se va mai impartasi de ea. Fiindca a trai nu este o insusire a lui asa cum este insusirea lui Dumnezeu; ci dupa cum un om nu traieste totdeauna si sufletul lui nu este pentru totdeauna asociat cu trupul, intrucat oridecateori aceasta armonie trebuie intrerupta, sufletul paraseste trupul si omul nu mai exista; da, oridecate ori sufletul trebuie sa-si inceteze existenta, spiritul de viata ii este luat si nu mai exista sufletul, ci merge inapoila locul de unde a fost luat." Dialogul cu Trifon cap.6

Vii cu citate scoase mereu din context. Sfântul Iustin scrie: „Dacă moartea ar duce la nesimţire, ea ar fi un avantaj pentru toţi cei nedrepţi. Dar, întrucât şi simţământul le rămâne tuturor celor ce au trăit şi pedeapsa veşnică îi aşteaptă, nu neglijaţi de a fi convinşi şi de a crede că acestea sunt adevărate..., că sufletele, şi după moarte, sunt în simţire." Iar în altă parte: „Sufletele celor pioşi rămân într-un loc mai bun, iar cele nedrepte şi rele într-unul mai rău, aşteptând acolo momentul judecăţii. Sufletele vrednice de Dumnezeu nu vor muri, pe când celelalte vor fi pedepsite după voinţa lui Dumnezeu". Sfântul Iustin nu acceptă sintagma de „suflet nemuritor", dar nu pentru că ar fi crezut, după cum am văzut din citatele de mai sus, că sufletul ar avea un sfârşit, ci pentru că, potrivit lui, nemuritor ar însemna şi nenăscut, învăţătură neconformă cu Ortodoxia. (Eshatologia Părinţilor Apostolici şi a apologeţilor Drd. Laurenţiu NISTOR)