7. Supraomul

Începând cu sec. XX ştiinţa este chemată să rezolve toate problemele omului, este un element determinant al viitorului omului. Entuziasmat şi mândru de propriile descoperiri ştiinţifice, care-i conferă o anumită putere, astăzi omul/supraomul nu vrea să fie doar un înlocuitor al lui Dumnezeu, ci chiar dumnezeu, pregătind astfel venirea lui antihrist. Omul de azi nu vrea să fie stăpân pe pământ în virtutea binecuvântării dumnezeieşti („Creşteţi şi vă înmulţiţi şi stăpâniţi pământul”), ci vrea să fie stăpân prin propriile forţe. Şi-a creat organizaţii multinaţionale şi suprastatale, organizaţii militare şi poliţieneşti (Interpol, FBI, CIA, NSA, NATO) şi organizaţii ştiinţifice militare (MAJI, Jason Group, asociaţii ale savanţilor). Există şi un „Comitet al celor 300”, un grup de elite ce vor să creeze un guvern mondial unic şi o biserică (religie) unificată, unică. Aceşti 300 se cred egali ca putere cu zeii legendari ai Olimpului şi de aceea se autointitulează „Olimpienii”. Iată, naşterea din nou a antichităţii, începută în perioada Renaşterii, ajunge acum la apogeu prin întruparea zeilor antici (!), a îngerilor alungaţi din cer. Ei pregătesc apariţia stăpânului lor, (golemul) antihrist. Spre deosebire de antichitate însă, când spiritul era materializat, începând cu Renaşterea şi până la a doua venire a Domnului, materia/natura/omul se spiritualizează, adică se fetişizează.

Pentru a putea stăpâni masele, ele trebuie manipulate de aceşti zei, de aceşti „supraoameni”. Dacă iluminismul a înlocuit cultul cu cultura, globalismul (noua ordine mondială) face un pas „înainte” înlocuind cultura cu civilizaţia şi aducând „drepturile omului fără Dumnezeu”. Aceste drepturi nu înseamnă altceva decât manipularea maselor prin îndobitocire. Fără cultură spirituală omul e sclavul tuturor patimilor („trupul e o buna slugă, dar un rău stăpân”) şi doar conştiinţa îl mai scoate din nepăsare, nu nevoia de mântuire.

Iar pentru un control total al maselor societatea industrială e înlocuită de societatea informaţională. Peste puţin timp, punerea pe mână şi pe frunte a peceţii sau semnului Fiarei (numele Fiarei sau numărul numelui Fiarei: 666 = număr de om/supraom, antihrist) va fi doar o chestiune de ştiinţă/tehnică, aceasta deoarece acest semn/număr se presupune că se va materializa într-un cip (probabil un cip biologic bazat pe ADN-ul lui antihrist).

Tot pentru un control total al maselor ştiinţa este măsluită după cum vor „supraoamenii”. Evoluţionismul e predat în şcoli deşi s-a demonstrat că e eronat (creaţionismul este însă interzis în şcoli). Malthusanismul (teoria creşterii populaţiei în progresie geometrică şi a creşterii mijloacelor de existentă doar în progresie aritmetică) şi eugenia (teoria ameliorării patrimoniului genetic al comunităţilor - igiena rasială - prin sterilizare, contraceptive /anticoncepţionale, avort, război, genocid si prin eliminarea factorilor mutageni din mediul înconjurător) sunt întotdeauna luate în calcul de mai marii zilei atunci când iau hotărâri importante privind viitorul.

Apoi, ştiinţa este confiscată, orice mare descoperire fiind imediat ascunsă în marile laboratoare militare.

Şi, în sfârşit, ştiinţa este ideologizată. Comunismul a interpretat şi direcţionat rezultatele ştiinţei în favoarea materialismului. Azi, „tehnoglobalismul consideră că activităţile financiare şi industriale, revoluţia tehnologică contemporană trebuie să fie orientate spre transpunerea în viaţă a proiectului unei singure societăţi globale” (Ovidiu Hurduzeu). Rezultatele ştiinţei sunt interpretate în favoarea New Age şi a globalismului noii ordini mondiale, ideologii în care Dumnezeu există, dar nu ca Persoană. În New Age „Dumnezeu, omul şi cosmosul” sunt o singură realitate (creaţia şi Creatorul se confundă formând Universul / Fiinţa), iar omul (fiind şi dumnezeu în acelaşi timp) se automântuieşte, este supraom. O aplicaţie a ideologiei globaliste este şi teoria bootstrap (de inspiraţie holistă) din fizica cuantică. Conform acesteia, nu există un tip privilegiat de particule (democraţie la nivel cuantic, globalism cuantic), ci toate particulele constituie integritatea şi unitatea Universului / Fiinţei. Această Fiinţă nu poate fi însă o entitate individuală, o Persoană (nu poate fi deci Dumnezeu adevărat). Şi implicit, acea „particulă a lui Dumnezeu” pe care speră să o descopere savanţii de la CERN (Geneva), nu este altceva, din perspectiva holistă, decât o particulă ca toate celelalte (democraţie nucleară), dar care exprimă mai bine întregul şi unitatea Universului / Fiinţei. Aceste particule (foarte instabile, cu o durată de viaţă inimaginabil de mică) au un câmp răspândit peste tot în spaţiu şi care dă masă tuturor celorlalte particule (care astfel devin materie), petrecându-se ceva asemenea Genezei, o Geneză fără Dumnezeu (căci s-ar crea materie din nimic, nici măcar din iubire!).

continuare in postarea urmareata.