[hmiron]

Eu nu vad cum viata intr-un sat arhaic este invariabil mai buna decat cea intr-o metropola moderna. Ambele au avantaje si dezavantaje, dar eu tind spre cea de-a doua. Oricum, nu dati in mine, e doar o parere.

Dar daca as fi in situatia in care as prefera prima alternativa, intreaga vina pentru situatia actuala ar apartine societatii omenesti. Oamenii au ales sa abandoneze un trai si sa se apuce de altul.

Apoi, imi displace profund felul romantic in care taranul roman este descris. El nu e bun sau rau. Nu e o figura pe care s-o construim cum ne place sau dupa cum au preferat diversi autori romani sa-l descrie, transformand prostia in virtute, lipsa de initiativa in smerenie si asa mai departe. Exista tarani betivi, criminali, care injura ca la usa cortului, care asculta manele, in viata carora biserica e doar o alta activitate pe agenda saptamanala, precum mersul la carciuma. Ma uit in tara asta si mare mirare sa nu fie astia marjoritari. Si pentru fiecare Cosbuc ce-a vazut viata la tara ca fiind idilica, exista cate un Rebreanu sau Marin Preda sec.

Taranul roman ideal, da. Despre el putem sa indrugam ce vrem, sa-i punem calitati in carca cu nemiluita, dar asta nu-l face sa fie mai raspandit in lumea reala, nu-l face nici macar real.

Satul romanesc a fost constant intr-o continua schimbare, cu toate ca pana la comunism schimbarea asta s-a miscat foarte greu. Colectivizarea abuziva, venirea capitalismului peste o agricultura de subzistenta l-au lovit greu, el fiin obisnuit cu o evolutie lenta. Este, asadar, normal ca schimbarile care au loc sa ii faca pe unii sa-si doreasca revenirea la starea de dinainte. La fel cum si alti romanii debusolati dupa '89 isi doreau - si unii inca isi mai doresc - intoarcerea comunismului, macar in parte.

Dar viata nu e asa, e cruda si n-o intereseaza, nu se uita inapoi si merge numai inainte. Poate ca Moromete va ramane ingropat in literatura, iar satele romanesti vor deveni sate de intreprinzatori pusi pe profit, care nu-si mai construiesc casele din chirpici, nu mai cultiva porumb in nestire, nu mai joaca hore duminica. Bine sau rau? Nu sunt eu in masura sa judec. Dar asta se va intampla, odata si odata. Oamenii vor fi nevoiti sa se adapteze, daca nu o vor face vor muri de foame.

Si nu e vina guvernantilor, sau a lui Dumnezeu sau a mai stiu eu cui. Dupa mine, nu e nimeni de vina, asa functioneaza viata si trecerea timpului. Daca vreti neaparat un "vinovat", acela e tot romanul care in magazin stramba din nas cand vede vinete romanesti si le prefera pe cele din import. Noi, societatea. Personal, nu ma pot simti vinovat intr-o astfel de situatie, pentru ca de fiecare data as alege ce-i mai bun pentru mine.

(Va rog, nu degenerati intr-o discutie despre legumele de la tarani versus pepenii turcesti, nu asta e scopul exemplului meu - e pur ilustrativ.)