Parintele Luminii
Parintele luminii,ce plinsul imi asculti,
Pe cind eram in lume,si nu-mi erai in gind,
Imi ridicam iluzii,crezind ca sint divine,
Pustii sint toate astazi,ruine si pamint.

Sint iarasi de la capat,acum privesc spre tine,
Parintele luminii,ce ne asculti pe noi,
Din nou iti cer o sansa,nu doua,numai una,
Caci sint dintre aceia-n suspine si nevoi.

Din piept plinsul incepe,incet incet sa urce,
Si sufletu-i in zbucium,dar totu-i retinut
Parintele luminii,cedez,nu mai pot duce,
Iti cer eliberarea,din nou,un inceput.

Caci cine-n lumea asta,mai poate sa te scape,
Cind esti cazut,si-n suflet,ti-au rasarit totii spinii,
Iar dejnadejdea-ncepe,adinc sa te ingroape,
Exista unul singur..PARINTELE LUMINII.
Amin.