In Duminica de azi Sf Biserica ne pune inaintea ochilor mintii pericopa evanghelica referitoare la infricosetoarea Judecata, pericopa aflata in Evanghelia dupa Matei cap25 vers 31-46
Noi suntem crestini, credem in Dumnezeu nu numai pt ca Domnul sa ne ofere favorurile si ajutorul Lui ci pentru ca stim ca El a randuit o zi in care v-a judeca toate neamurile pentru ca scris este “este randuit oamenilor odata sa moara iar dupa aceea vine judecata”(Evrei 9;27)
De ce ne v-a judeca Dumnezeu? De ce are El nevoie sa faca judecata cu noi?
Fratilor, Dumnezeu ne-a inprumutat cu ceva din El, cu suflare din suflarea Lui, cu dar din darul Lui si cu talanti din talantii Lui, iar de aceste lucruri v-a trebui sa dam seama in ce masura le-am administrat, si ce am adus cu ele? Am adus zidire sau am adus ruinare,?
am adus viata sau am adus moarte?
Departarea de Dumnezeu ne aduce osanda, nu Dumnezeu, pt ca El este Dragoste, dar respingerea Lui atrage implicit moartea, toti suntem pacatosi si lipsiti de slava Lui Dumnezeu, iar asta pt ca zi de zi, an de an, Il respingem, Il ignoram, Il badjocorim, Il infometam Il insetam si Il imbolnavim cu purtarile noastre, cu viata noastra nelegiuita, cu preocuparile noastre materiele care in ultima perioada sunt tot mai mari, in trecut oamenii cereau Lui Dumnezeu paine, azi nevoile noastre materiale sunt din ce in ce mai complexe,
Zadarnicia se va alege de tot ce-i pamantesc, uitati-va cand mergeti la inmormantare, cu ce pleaca omul din viata asta? Cu casa? cu masina? Sau cumva cu conturile bancare? Nu, pleaca la fel cum a venit, gol! Are insa ceva nematerial cu el, este ceea ce a strans in traista vietii lui, daca a strans comori de veci, acestea vor marturisii pt el, daca a strans lucruri pieritoare, nu v-a avea cine da marturie pt el
Hristos este si azi printre noi, nu avem insa timp sa-l vedem, nu avem timp sa-l primim, cateodata mai vorbim cu El cerandu-I inca un lucru, inca o favoare, inca un miracol, iar apoi plecam si-l lasam pe strada, in spitale, gol infometat, insetat, alungat de la toate usile, numai ca nu avem timp sa-l cercetam, suntem atat de cuprinsi de lume, de griji, si Dumnezeu parca e un inconvenient, e incomod cateodata pt vietile noastre prea agitate.
Iubiti frati, precum spunea Sf Pavel, cat timp ramane valabila chemarea Lui, glasul Lui, si cat timp mai bate la usa, sa venim, sa-l primim, ca nu cumva sa treaca timpul de chemare si sa ne pomenim ca am venit prea tarziu, Domnul a randuit acum timpul de pocainta, de iertare si de impacare, v-a veni insa si timpul de judecata iar inaintea Tronului Ceresc nu v-om avea raspuns pt ca faptele noastre vor vorbi pt noi,
Sa-L rugam pe Bunul Dumnezeu sa ne mai ingaduie si sa ne dea mai multa putere spre a constientiza nevoia de El si zadarnicia acestei lumi, iar la Infricosetoarea Judecata a Lui Hristos , sa ne daruiasca raspuns bun, Amin!
|