OFFTOPIC(mai mult sau mai putin)
"de ce sa cred intr-un big bang cand poate o fi fost doar Bang fara nici un BIG?
-si teoriile mele despre spatziu cosmic si mishcarile planetelor respectiv timpul fizic, teorii in stare incipienta, nici macar nu "pushca cu ce zic specialishtii"
-de exemplu, in teoriile mele viteza luminii nu este fixa de 3*10**8m/s, astfel ca nu se poate considera o referintza. Viteza luminii (a radiatziei) depinde de spatziul in care se manifesta, de factorii spatziali, si mai ales de sursa exploziv-energetica, si astfel masurarea vitezei luminii este imposibila. Se poate masura doar pe intinderi foarte mici. Extrapolarea este falsa. Cu alte cuvinte distantzele pana la stele nu pot fi masurate, si nicimacar aproximate, vitezele particulei unda-corpuscul putand fi foarte diferite."-Sovidiu
Sovidiu...lamureste-ma: de ce ai tu dreptate si nu au dreptate cercetatori renumiti pe plan mondial? De ce teoriile tale, in stare incipienta, sunt corecte si cele general acceptate si probate sunt gresite?
"Eu as pune problema altfel:sa demonstreze cercetatorii ceea ce afirma,nu sa contrazica evidenta si realitatea.Eu am incredere in Biblie si in scrierile Sf.Parinti,nu in nu stiu ce cercetatori atei,pagani sau sectanti.Sa demonstreze ei ce rost avea sa fie creat Pamantul acum nu stiu cate miliarde de ani,etc,iar omul sa apara acum cateva mii de ani.Chestia cu 15 000 de ani am citit-o intr-o carte ortodoxa si ii dau dreptate,fiindca are perfecta logica."-Marius Daniel
Asta si fac: demonstreaza ce afirma. Imi pare rau daca iti imaginezi ca cercetatorii stau de sute de ani si incearca sa contrazica Biblia. Majoritatea contradictiilor s-au nascut nu din dorinta de a ataca dogma crestina, ci din cercetare empirica. Poate ca vezi 2-3 emisiuni facute in numele audientei care incearca sa probeze cutare sau cutare chestiune biblica, dar asta nu inseamna ca numai asta fac oamenii de stiinta. Acum cu ideea ta "ce rost avea sa..." eu te intreb altceva: "ce rost avea sa apara omul"? Inteaga idee cu scopul e o tampenie, in umila mea opinie. Avem o nevoie chiar atat de apriga sa ne motivam existenta intr-un fel sau altul?
"Cel mai bun lucru pe cre il poate face un crestin, in asteptarea mortii este ... sa traiasaca! "-dannsan
Gresit...singurul lucru pe care il poate face orice om inaintea mortii este sa traiasca...dar e o afirmatie inutila...din moment ce nu esti mort singurul lucru pe care il faci este sa traiesti. Si fiecare va alegeti modul in care vreti sa traiti, scopul, s.a.m.d. Eu in fiecare dimineata ma scol cu gandul ca intr-o perioada mai scurta sau mai lunga de timp voi muri, si asta imi confera cea mai dulce seninatate. Nici un om nu are un scop real si irefutabil, si nu putem stii ce ne asteapta dupa moarte, deci singurul lucru pe care eu il pot face este sa traiesc dupa cum cred de cuviinta.
Si mentiona altcineva de obsesia mortii...e interpretabil: frica de moarte e o prostie specifica mintilor slabe, curiozitatea mortii...nu stiu cati dintre voi au avut-o. Nu presupun ca as merita cu adevarat dreptul de a ma numi un observator al fenomenului mortii, dar o pot privii cat se poate de lucid si chiar optimism. Daca nu am fi avut moartea existenta ar fi devenit insuportabila pentru orice om lucid(din fericire nu sunt multi astfel de oameni)
"Omul are un corp spiritual inainte de toate care a fost creat in planul spiritual si dupa aceea a coborat pe pamant sa ea un corp fizic dar corpul spiritual a fost facut inainte de a fi facut pamantul ca planeta fizica."-ARHANGHELUL
Ideea cu "omul are un corp spiritual" nu e decat o ipoteza. Tind sa fiu de acord cu ea, dar sa incercam sa nu prezentam ideei ca adevar. Si te rog sa nu mai faci argumentari pe baza citatelor biblice. Daca eu ti-as da citate din scriierile hinduse, din Talmud sau din Coran nu imi vei da dreptate, deci sa lasam textele sacre din argumentari din afara sferei teologiei.
ON TOPIC
Cand spunem timpul vorbim de masurarea trecerii. Nu putem inca transcede aceasta limita, deci stabilim o conventie. Timpul in sine este o notiune abstracta, nu poate fi definit. Timpul are un sfarsit, zicea cineva. Impropriu spus. Absenta timpului este eternitatea, atemporalitatea, o stare pe care constiinta umana o evita intentionat. Putini sunt cei care sa accepte ce inseamna de fapt etern. Deja cand o stare nu mai dureaza o anumita perioada, ci ea continua la infinit, atunci ea transcede timpul, ramane intr-un punct ce se propaga la nesfarsit.
|