Cu siguranta, intrebarea aceasta este o intrebare sincera doar pentru cei care vor sa afle voia lui Dumnezeu si mai ales pentru aceia care doresc din toata inima sa faca orice pas din viata lor, cu atat mai mult acesta al casatoriei, cu binecuvantarea Lui!
Cel ce se chinuieste cu aceasta intrebare, este fara indoiala copil al lui Dumnezeu care doreste sa faca totul cu acordul Tatalui, cu binecuvantarea Lui. Spun ca se chinuieste, caci nu este deloc simplu sa astepti, rabdarea este o virtute si una tot mai putin incurajata intr-o lume tot mai nerabdatoare, intr-un secol al vitezei.
Sexul este un dar de la Dumnezeu! Da, este un dar si asta este evident in structura noastra. Dumnezeu a randuit sa se nasca pruncii in modul acesta si trbeuie sa stim acest lucru si sa nu ne mai inchipuim alte lucruri. Insa precum orice element care nu se dezvolta in mediul sau propriu prezinta tot felul de probleme, la fel si sexul daca nu este practicat in cadrul casatoriei, ia alte forme si deviaza de la ceea ce este el intr-adevar. Darul acesta nu este un dar de bagat in pamant, precum talantul celui lenes, ci este un dar care trebuie sa dea roade. Rodul sexului, a unirii trupesti, este un rod binecuvantat: copilul! Insa sa nu va inchipuiti ca acest rod trebuie sa fie doar rezultatul unui act fizic.
Unirea trupeasca este urmarea firesca a unirii sufletesti. Tocmai in acest sens BINECUVNTAREA lui Dumnezeu este necesara, El binecuvinteaza legatura celor doi prin Harul Sfintei Taine a Cununiei, prin puterea data Bisericii. Aceasta binecuvantare este pentru toti cei ce doresc SA TRAISCA CU BINECUVANTAREA LUI DUMNEZEU! Cine vrea sa traiasca precum paganii, nu are decat sa nesocoteasca harul preotiei si sa ignore cuvantul lui Dumnezeu! Fiecare suporta consecintele....
Cat priveste cand e bine sa se impreuneze omul cu sotia, ma gandesc la cuvintele Parintelui Teofil, care spune clar ca cei necasatoriti nu pot face regulile pentru cei casatoriti. Din bogata sa experienta, stie cu siguranta ca lucrurile nu sunt asa cum le prezentam noi la nivel ideatic. De fapt, e o forma de respect atunci cand nu ne bagam in treburile extrem de intime ale unei familii. Acestea sunt lucruri care tin de unitatea celor doi, ei doi trebuie sa se randuiasca, de comun acord.
E de asemenea bine sa se tina cont de posturi si de zilele de sarbatoare, dupa invoiala, precum spune si Sf. Ap. Pavel! Sa se straduiasca cei doi sa fie un acord comun, dupa putinta. Important este ca legatura trupeasca sa fie expresia unei unitati sufletesti deosebite. Daca exista aceasta legatura sufleteasca si credinta puternica in Dumnezeu, rugaciunea ii va lumina pe cei doi sa faca totul dupa putinta.
E o aberatie impresia ca Biserica este impotriva sexului,a unirii trupesti.Biserica este impotriva denaturarii lucrurilor, a desfigurarii omului prin pacat, a indepartarii omului de Dumnezeu si de Voia Lui. Cine si-a ales drumul familiei, merge pe un alt versant al aceluiasi munte al mantuirii. Familia nu e mai prejos decat calugarie. Familiile au dat calugari, au dat sfintii... dar au dat si dau si ceea ce nu se cuvine. De aceea e important sa intelegem corect lucrurile si sa urmam voia Domnului, care este spre binele tuturor si asteapta mereu acceptul nostur pentru a se implini.
|